CENTRUL DE CULTURĂ „BRĂTIANU”
Instituție de cultură finanțată de Consiliul Județean Argeș
ro  |  en
Home Enciclopedia Argesului si Muscelului LITERA Z

Z

 

ZAFIESCU, Ioan Gh. (Costeşti - Vâlsan, Muşăteşti, Argeş, 1890-1928). Artist plastic, artă sacră, formator de talente. Reabilitări murale, lucrări de ansamblu, icoane. Consemnat pictural, bisericile din localităţile: Galeş (Brăduleţ), Lăunele de Sus şi Măcăi (Cuca), Valea Danului (Argeş); Dealul Bălceştilor (Vâlcea). Recunoscut în domeniu. Contribuţii la diversificarea modalităţilor de exprimare a conceptelor creştine ortodoxe în spaţiul autohton. Aprecieri publice antume şi postume. (S.C.N.).

 

ZAHARESCU CARAMAN, Maria (Sfârşitul secolului XIX – Prima jumătate a secolului XX). Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse suprafeţe de teren, alte bunuri cu valoare deosebită, localitatea Ciupa, plasa Dâmbovnic,  expropriate, parţial, prin Legea pentru Reforma Agrară din 23 martie 1945, sau deciziile ulterioare, adoptate de guvernul condus de Petru Groza, ori deciziile ulterioare. Retrocedări selective, către urmaşi, după 1990. Surse arhivistice şi alte atestări documentare. (I.I.Ş.).

 

ZAHARIA, Dan (Turnu Severin, Mehedinţi, 1889 – Stoeneşti, Muscel, 1943). Ofiţer de carieră, marină, amiral, mare proprietar urban şi rural, parlamentar. Stabilit la Câmpulung, Muscel, din 1920. Studii militare în România (1906) şi Franţa (1910). Combatant, Primul Război Mondial (1916-1918), comandor (1919), trecut în rezervă (1920). Suprafeţe de teren, imobile, alte bunuri familiale cu valoare deosebită, Stoeneşti, reşedinţă de vară (vila mare, vila mică), parc, piscină, lucrări sculpturale, hidroelectricitate (1920), preluate de stat (1950). Acţionar, calea ferată îngustă Stâlpeni-Bratia (Muscel), exploatări forestiere. Distinct: iniţiativa redimensionării zonei centrale a localităţii Stoeneşti (1926-1940), suport financiar, Ministerul Lucrărilor Publice, Bucureşti. Statut de aşezare rurală model: primărie (1931); monument al eroilor (1933-1935); baie; trotuare; canalizare; asfaltare (un kilometru); ameliorarea cursului Dâmboviţei; sursă de iluminat artificial (100 de familii). Ulterior, edificii de utilitate publică (tabără şcolară), retrocedate urmaşilor după 1990. Deputat de Muscel (1928-1931), reprezentând Partidul Naţional Ţărănesc, colaborări cu Ion Mihalache (v.), participant la inaugurarea lucrărilor de la Topoloveni (18-19 septembrie 1938). Referiri monografice: Viorel Petre Ghinete (2006); Radu Petrescu (2013). Importante atestări documentare. Diverse aprecieri antume şi postume. (G.I.N.).

 

ZAHARIA, Dan Z. (Turnu Severin, Mehedinţi, 1878 – Boteni, Muscel, 1943).  Ofiţer de carieră, marină, amiral, mare proprietar urban şi rural, inventator, parlamentar. Notificat, la naştere, DAN Z. Zaharia. Stabilit, prin căsătorie, la Câmpulung, Muscel (1920). Studii militare în România (1906) şi inginereşti, la Paris, Franţa (1910). Combatant, Primul Război Mondial (1916-1918), comandor (1919), trecut în rezervă (1920). Suprafeţe de teren, imobile, alte bunuri familiale cu valoare deosebită, Stoeneşti, reşedinţă de vară (vila mare, vila mică), parc, piscină (1920), preluate de stat (1950), ulterior, tabără şcolară, bunuri retrocedate urmaşilor, după 1990. Acţionar, calea ferată îngustă Stâlpeni-Bratia (Muscel), exploatări forestiere. Distinct: iniţiativa redimensionării zonei centrale a localităţii Stoeneşti (1926-1940), suport financiar, Ministerul Lucrărilor Publice, Bucureşti. Statut de aşezare rurală model: primărie şi cămin cultural (1931); monument al eroilor (1933-1935), cruce din piatră (1935), evocând tabăra voievodului Mihai Viteazul (v.); cruce de stejar, electrificată (Colţul Albinei); dispensar, stadion, baie comunală; trotuare, canalizare, asfaltare (un kilometru); ameliorarea cursului Dâmboviţei, sursă de iluminat artificial (100 de familii). Cofondator, Liga Navală Română. Deputat de Mehedinţi (1928-1931; 1932-1933), reprezentând Partidul Naţional Ţărănesc, colaborări cu Ion Mihalache (v.), participant la inaugurarea lucrărilor de la Topoloveni, Muscel (18-19 septembrie 1938). Preocupări didactice şi literare, editor, discursurile lui Ioan/Ion Antonescu (v.), colaborări, pblicaţiile, Adevărul, Curentul, Dreptatea (Bucureşti). Referiri monografice: Viorel Petre Ghinete (2006); Ion Gheorghe Petrescu (v.). Importante atestări documentare. Ordine şi medalii militare sau civile, alte aprecieri publice antume şi postume. (G.I.N.). 

 

ZAHARIA, Ioana (n. Mozăceni, Argeş, 27 septembrie 1954). Inginer horticol, cercetător ştiinţific, cadru didactic universitar. Studii liceale în Argeş, Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu, Bucureşti (1987), Facultatea de Management, Braşov (2007). Doctorat, ştiinţe agricole, Bucureşti (2002). Activitate specializată: Staţiunea de Cercetare pentru Pomicultură, Mehedinţi, secretar ştiinţific (1987-2002); Universitatea Gheorghe Anghel, Drobeta Turnu Severin, şef catedră, Facultatea de Comerţ şi Turism (2002-2003), secretar ştiinţific  (2003-2004); Centrul Universitar Drobeta Turnu Severin, Filiala Universităţii din Craiova, Dolj (2004~). Volume, studii, lucrări de laborator, proiecte, granturi/contracte de cercetare, reuniuni tematice naţionale şi internaţionale în domeniul ameliorării genetice a plantelor. Apartanenţă la mai multe societăţi profesionale autohtone şi străine, alte aprecieri  publice. (C.D.B.).        

 

ZAMFIR (Sfârşitul secolului XVIII-Prima jumătate a secolului XIX). Proprietar urban şi rural, înalt funcţionar public. Suprafeţe de teren, case, alte bunuri cu valoare deosebită, Piteşti, Argeş şi localităţi apropiate. Judeţ/primar al oraşului Piteşti (1821; 1822~1830). Gestionarea administrării aşezării pe timpul: evenimentelor revoluţionare din 1821, reinstaurării domniilor pământene (1822), conflictului militar ruso-turc (1828-1829), instituirii dominaţiei ţariste. Demersuri insistente (ianuarie 1834) privind recuperarea sumelor cheltuite de cetăţenii oraşului pentru întreţinerea pandurilor lui Tudor Vladimirescu, dislocaţi în Piteşti (martie - mai 1821), sub conducerea lui Simion Mehedinţeanu. Acţiune nefinalizată. Contribuţii la evoluţia reşedinţei Argeşului în etapele amintite. Diverse atestări documentare. (T.N.M.).

 

ZAMFIR, Nicolae (n. Picior de Munte, Dragodana, Dâmboviţa, 1958). Sportiv de performanţă, lupte, antrenor. Stabilit în Argeş, din 1971. Studii liceale şi superioare, Piteşti, Argeş. Titluri importante, juniori şi seniori (categorii diferite): Campionatul Naţional (1971~1984); Locul II, Campionatul Mondial (1982); Locul II, Campionatul European (1985). Participant la Jocurile Olimpice din 1984. Antrenor, loturile României pentru competiţii externe în domeniu. Colaborări privind realizarea anumitor proiecte urbane şi rurale în Argeş - Muscel. Maestru emerit al sportului, alte aprecieri publice. (N.M.I.).

 

ZAMFIR, Valeriu Gh. (n. Rociu, Argeş, 4 aprilie 1957). Sportiv de performanţă, aviaţie, ofiţer de carieră, pilot, manager. Liceul Industrial Construcţii de Maşini, Piteşti, Argeş (1977), Şcoala Militară pentru Ofiţeri de Aviaţie (1980). Antrenamente, concursuri, succese, competiţii locale, Piteşti şi Bucureşti (1973-1977). Instructor de zbor: Aeroclubul Henri Coandă, Piteşti (1982-1985), selectat în Lotul Naţional pentru acrobaţie aeriană, numeroase demonstraţii de virtuozitate, titluri de laureat. Copilot, comandant, instructor de zbor şi simulator: Compania Tarom, Bucureşti (1985-2008); Compania Air, Bahrain (2008~). Trasee şi misiuni de mare dificultate cu avioane: Boeing 707; Boeing 737; Airbus 310; Airbus 320. Diverse funcţii administrative departamentale, competenţe externe, recunoscut în domeniu, alte aprecieri publice. (L.V.M.).

                      

ZAMFIRESCU (Secolul XIX~). Familie tradiţională din Argeş. Mari proprietari rurali şi urbani, militanţi şi lideri politici, demnitari, medici, ingineri, jurişti, scriitori. Întinse suprafeţe agricole, Căteasca şi Cireşu, plasa Dâmbovnic, aparţinând, anterior, familiilor Ghica, respectiv Golescu. Imobile, terenuri, alte bunuri cu valoare deosebită: Piteşti (Argeş); Bucureşti. Ctitori: biserică ortodoxă, şcoală, primărie, în localitatea Căteasca. Mai cunoscuţi: Ioan Z., implicat în partajarea moşiei oraşului Piteşti (1843; 1847; 1848); Mihail Z. (1856-1933); Maria Z. (1873-1954); Constantin Z., administrator funciar, moşia Elena Golescu (satul Cireşu, integrat, temporar, comunei Siliştea), căsătorit cu Dumitra Ioana Z., şase copii; Constantin C. Z. (v.); Maria C. Z./Angelescu; Marin C. Z. (medic, ofiţer de carieră, colonel); Gheorghe C. Z. (jurist, activitate în Capitală, avocat, Baroul Ilfov); Ion C. Z. (11 februarie 1905 - 6 august 1978), inginer agronom, studii în Germania; Elena C. Z./Dragomir; Dan Mircea I. C. Z. (v.). Conexiuni cu familiile Adamescu, Angelescu, Dragomir. Implicări constante în realizarea proiectelor comunitare, numeroase atestări documentare. Proprietăţi retrocedate urmaşilor, parţial, după 1990. Diverse aprecieri publice. (F.C.P.).

 

ZAMFIRESCU, Constantin C.  (Căteasca, Argeş, 1895 – Botoşani, 12 decembrie 1963). Mare proprietar urban şi rural, jurist, militant politic, demnitar. Fiul lui Constantin Z. Liceul/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti, Argeş (1913), Facultatea de Drept, Bucureşti (1917). Doctorat, ştiinţe juridice, Paris, Franţa. Întinse suprafeţe de teren, imobile, alte bunuri cu valoare deosebită: Căteasca şi Piteşti (Argeş); Bucureşti. Membru marcant, Partidul Naţional Liberal, lider, Organizaţia Argeş (1946-1947). Girant-responsabil, Vocea Argeşului (1918-1931). Subsecretar de Stat, Ministerul Producţiei de Război (4 noiembrie 1944 – 6 martie 1945), guvernele: Constantin Sănătescu; Nicolae Rădescu. Nominalizat, deseori, Constantin Zamfirescu-Căteasca. Opozant faţă de regimul comunist din România. Urmărit de Securitate, arestat (1946; 1950; 1959), cercetat, întemniţat, penitenciarele: Bucureşti (1946); Sighetu Marmaţiei, Maramureş (1950-1955); Botoşani (1959-1963). Ultima condamnare (1959), Tribunalul Militar, Braşov, 20 de ani, executaţi, parţial. Deces premeditat (12 decembrie 1963). Anterior, domiciliu obligatoriu, Măzăreni, Brăila (1955-1959). Supus rigorilor reformelor din perioada 1945-1962, proprietăţi recuperate, selectiv, de urmaşi, după 1990. Diverse atestări documentare. Aprecieri publice antume şi postume. (I.I.P.).

 

ZAMFIRESCU, Cornel (Secolul XIX). Jurist, proprietar urban şi rural, înalt funcţionar public, filantrop. Studii liceale, Piteşti (Argeş), universitare, Bucureşti. Activitate în domeniu, avocat, Baroul Argeş. Distinct: preşedinte, Comisia Interimară, Piteşti (1934); primar al oraşului Piteşti (1934-1936). Importantă iniţiativă urbană (15 mai 1935): adoptarea Hotărârii Consiliului Comunal, privind înfiinţarea pepinierei (1,5 ha) şi amenajarea bazelor sportive (5,5 ha), aflate între calea ferată spre Curtea de Argeş – strada Sfânta Vineri – strada Râurilor – malul Argeşului (stadion, poligon, ştrand, plajă, patinoar). Membru activ, Camera de Comerţ şi Industrie Argeş, recomandat pentru Comitetul de Scont al Băncii Naţionale Române, Sucursala Piteşti (1944). Iniţiative favorabile: redimensionării tramei stradale, clarificării statutului proprietăţilor orăşeneşti, pregătirii opiniei publice pentru gestionarea dificultăţilor din timpul participării României la cel de Al Doilea Război Mondial (1941-1945). Nominalizat în: Anuarul general al oraşului Piteşti şi judeţului Argeş (1936); Istoria Primăriei Piteşti (1997); Istoria Camerei de Comerţ şi Industrie Argeş (2001). Alte atestări documentare antume şi postume. Aprecieri comunitare. (T.N.M.).

 

ZAMFIRESCU, Cristache I. (Piteşti, Argeş, 18 martie 1899 - ?). Ofiţer de carieră, vânători de munte, artilerie, general. Liceul/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti, Şcoala Superioară de Război, Bucureşti. Combatant: Primul Război Mondial (1916-1918), Frontul din Moldova (1917), evidenţiat în luptele de la Mărăşeşti (Vrancea), sublocotenent; Al Doilea Război Mondial (1941-1945): Frontul de Est (1941-1944), remarcat în confruntările de la Odessa (Ucraina) şi din Crimeea (Federaţia Rusă), maior; Frontul de Vest (1944-1945), colonel. Distinct: şef Stat Major, Corpul Vânătorilor de Munte; comandant, Regimentul 9 Artilerie, Regimentul 16 Artilerie. General de brigadă (1947). Ordine şi medalii române sau străine, alte aprecieri publice antume și postume. (G.I.N.).

 

ZAMFIRESCU, Dan Mircea I. (n. Bucureşti, 21 decembrie 1933). Istoric literar, scriitor, editor. Familie tradiţională din Căteasca, Argeş. Liceul Ion Luca Caragiale, Bucureşti (1952), Institutul Teologic, Bucureşti (1956), Facultatea de Limbi Străine, Universitatea din Bucureşti (1966). Doctorate: teologie (1959); filologie (1971), Bucureşti. Activitate specializată în Capitală, redactor, publicaţiile: Romanoslavica, Revista Patriarhiei Române; Contemporanul (1961-1973). Director fondator, Editura Roza Vânturilor, Bucureşti (1990). Preocupări didactice universitare, Facultatea de Teologie, Târgovişte, Dâmboviţa (1994~). Volume importante: România – pământ de civilizaţie şi sinteză (1969); Neagoe Basarab şi învăţăturile sale către fiul său Theodosie (1973); Permanenţa patriei (1976); Cultura română. Sinteză europeană (2002); Istorie şi cultură, I, II (2003). Distinct: Antologie de literatură română veche. 1402-1647 (1969, în colaborare). Valoroase studii, articole, comentarii, recenzii, interviuri, facsimile, în periodice din România, Bulgaria, Republica Moldova. Consemnări critice favorabile. Participări la numeroase reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. Apropiat proiectelor culturale din Argeş-Muscel. Membru, Uniunea Scriitorilor din România, Asociaţia Bucureşti (1968), alte aprecieri publice. (M.M.S.).

 

ZAMFIRESCU, Gheorghe D. (n. Budeasa, Argeş, 7 februarie 1935). Inginer chimist, manager, funcţionar de stat. Liceul de Băieţi Nr. 1/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti (1953), Institutul Politehnic, Bucureşti (1958). Activitate specializată în domeniu: tehnolog, şef secţie, Uzina de Sodă, Govora, Vâlcea (1958-1966); Comisia Economică Argeş (1966-1973); director general adjunct (1973-1975), director general (1976-1986), Combinatul de Articole Tehnice din Cauciuc, Piteşti; vicepreşedinte, Comitetul Executiv, Consiliul Popular al Judeţului Argeş (1986-1990); inginer principal, SC Rolast SA, Piteşti (1990-1995). Importante programe privind: perspectivele industriei chimice din Argeş-Muscel; promovarea exportului în state asiatice şi africane; dezvoltarea colaborării cu firme din Piaţa Comună Europeană; stimularea reducerii costurilor productive; privatizarea în domeniu. Studii, analize, rapoarte, interviuri, reuniuni tematice naţionale şi internaţionale, implicări constante în viaţa Cetăţii. Aprecieri publice. (I.D.P.).

 

ZAMFIRESCU, Laura (Sfârşitul secolului XIX – Prima jumătate a secolului XX). Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse suprafeţe de teren, clădiri, alte bunuri cu valoare deosebită, localitatea Ioneşti, plasa Teleorman,  expropriate, parţial, prin Legea pentru definitivarea Reformei Agrare din 17 iulie 1921, aplicată de guvernul condus de Alexandru Averescu. Importante surse arhivistice. (I.I.Ş.).

 

ZAMFIROPOL, Alexandru (Sfârşitul secolului XIX – Prima jumătate a secolului XX). Proprietar imobiliar, arhitect. Originar din Piteşti, Argeş. Studii liceale şi superioare în Capitală. Documentări externe. Proiecte importante: Planul de sistematizare a oraşului Piteşti (1933); Sistematizarea reşedinţei Argeşului (1949), colaboratori, Kikero Constantinescu, Heinrich W. Schmidt (v.). Contribuţii la realizarea unor programe urbanistice în etapele invocate. Studii, articole, interviuri publicate în presa vremii. Nominalizat în Istoria municipiului Piteşti (1988), alte aprecieri publice antume şi postume. (A.I.M.).

 

ZAMORA, Stelian (Şuici, Argeş, 12 februarie 1947 – Şuici, Argeş, 25 ianuarie 1998). Profesor, gradul I, geografie, literat. Liceul/Colegiul Vlaicu Vodă, Curtea de Argeş (1966), Universitatea din Bucureşti (1970). Activitate didactică permanentă, şcoli din Argeş. Volume importante (proză): Visul călătorului (1973); Marele învins (1983); Lângă foşnetul mării (1989). Colaborări, revista Argeş, alte periodice din România. Consemnări critice favorabile. Membru, diverse foruri cultural-ştiinţifice locale. Aprecieri publice antume şi postume. (M.M.O.).

 

ZANFIR, Constantin (n. Bâldana, Dâmboviţa ?). Lucrător industrial, militant politic,  demnitar,  parlamentar. Domiciliu, funcţii elegibile,  responsabilităţi publice în Argeş (1978-1988), colaborări ulterioare. Studii liceale şi superioare în Bucureşti. Membru marcant, Partidul Comunist Român. Succesiv: activitate productivă şi obştească, Întreprinderea Griviţa Roşie, Bucureşti; secretar, Organizaţia sectorului VIII, Bucureşti; prim-secretar, Sectorul VII, Bucureşti (1976-1978); secretar (1978-1984), prim-secretar (1984-1988), Comitetul Judeţean Argeş, preşedintele Consiliului Popular Judeţean; ministru, Ministerul Contractării şi Achiziţiei Produselor Agricole, Bucureşti (20 ianuarie 1988 -  22 decembrie 1989), guvernul Constantin Dăscălescu. Deputat de Argeş în Marea Adunare Naţională (1985-1989), Circumscripţia Electorală Izvoru, reprezentând Frontul Unităţii Socialiste. Preocupări privind evoluţia economică şi edilitară  a localităţilor din Argeş-Muscel în etapa amintită. Distinct: redimensionarea sectorului zootehnic al unităţilor agricole cooperatiste; coordonarea executării instalaţiilor pentru recuperarea agentului termic din Combinatul Petrochimic şi introducerea în sistemul de încălzire a municipiului Piteşti; finalizarea lucrărilor pe traseul rutier Câmpulung-Curtea de Argeş; inaugurarea Memorialului de Război Mateiaş, Valea Mare-Pravăţ (24 octombrie 1984). Analize, rapoarte, interviuri, reuniuni naţionale sau internaţionale pe teme adecvate, component al unor foruri centrale. Diverse aprecieri publice. (C.D.B.).

 

ZARAFU, Gheorghe I. (Oarja, Argeş, 5 mai 1933 - ?). Scriitor, editor, memorialist. Şcoala Medie Nr. 1/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti, Argeş (1953), Universitatea Constantin I. Parhon, Bucureşti, facultăţile: Filologie (1958); Filosofie (1961). Activitate redacţională permanentă în Capitală: Editura de Stat pentru Literatură şi Artă (1958-1969); Editura Ion Creangă (1969-1993). Documentări externe. Pregătirea pentru tipar a numeroase scrieri, realizate de personalităţi ale culturii naţionale şi universale (proză, poezie, amintiri, corespondenţă, culegeri, opere complete). Monografii semnate ca autor: Cincinat Pavelescu (1972; 2007); Miron Radu Paraschivescu (1975; 1976); Benjamin Fundoianu (1978; 2011); Păstorel Teodoreanu (1996). Numeroase antologii de epigrame (1973~2007). Distinct, volume importante de autor (literatură pentru copii): Trenul alfabetului (1979); Căluţul de ciocolată (1989); Moş Bărbuţă (1983~2006, serial); Ghiozdanul cu pioneze (2008). Culegere antumă (epigrame): Zarafisme (2008). Consemnări critice favorabile. Membru, Uniunea Scriitorilor din România (1991), alte aprecieri publice antume şi postume. (M.M.S.).

 

ZARIOIU, Gheorghe F. (n. Albeştii de Argeş, 7 aprilie 1930). Inginer militar aeronave, ofiţer de carieră, manager, publicist. Şcoala Medie Tehnică Metalurgică, Braşov (1950), Academia Tehnică Militară, Bucureşti (1957). Activitate specializată, aviaţie militară de vânătoare: inginer escadrilă, Regimentul 226, Caracal, Olt (1957-1960); şef serviciu/prim locţiitor inginer-şef (1960-1962), inginer-şef (1962-1964), Regimentul 91, Caracal, Olt; locţiitor comandant/inginer-şef, Regimentul 93, Gearmata, Timiş (1964-1968); comandant/şef garnizoană (1968-1970), şef Catedra Tehnică (1970-1972), Şcoala de Maiştri Traian Vuia, Mediaş, Sibiu. Distinct, locotenent colonel inginer, Întreprinderea de Avioane, Craiova, Dolj: director producţie şi al Centrului de Încercări în Zbor pentru Industrie Aeronautică Română (1972-1989); şef atelier, reparaţii radio şi radiolocaţie (1989-1990). Prestaţii didactice, Universitatea din Craiova (1991-2002). Volume importante:  Realizări şi perspective în aviaţie (1970); Aviaţia modernă (1977; 1980; 1982); Motoare de aviaţie; Avioane şi elicoptere (1989); Omul din nou pe Lună (1993); Henri Coandă (1995). Numeroase studii, articole, referate, comunicări, reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. Membru, diverse foruri profesionale în domeniu. Comandor (1974), ordine şi medalii, alte aprecieri publice. (G.I.N.).

 

ZARIOIU, Vasile F. (n. Albeştii de Argeş, 4 aprilie 1933). Inginer agronom, manager.  Şcoala Medie Tehnică Horticolă/ Grupul Şcolar Constantin Dobrescu-Argeş, Curtea de Argeş (1953), Facultatea de Agronomie, Timişoara  (1958). Frate cu Gheorghe F. Z. (v.). Activitate specializată: Gospodăria Agricolă Colectivă, Vlădeşti, Galaţi (1958); inginer şef, Staţiunea de Maşini şi Tractoare, Vlaici, Coloneşti, Olt (1958-1960). Director: Întreprinderea Regională de Producere şi Valorificare a Seminţelor şi Materialului Săditor Horticol/Agrosem, Piteşti (1960-1964); Şcoala de Contabilitate Agricolă, Geamăna, Bradu; Şcoala de Pregătire a Cadrelor din Cooperativele Agricole de Producţie,  Dobrogostea, Merişani, Argeş (1964-1965). Ulterior: inspector tehnic principal, Banca Naţională/Banca Agricolă, Sucursala Argeş (1965-1970); inginer principal, Direcţia Generală pentru Agricultură şi Industrie Alimentară Argeş (1970-1980); director, Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice, Piteşti (1980-1986); inginer şef, Consiliul Unic Agroindustrial de Stat şi Cooperatist, Teiu, Argeş (1986-1988); inginer coordonator, Trustul Horticulturii Argeş (1988-1990). Volume importante (în colaborare): Soluri din judeţul Argeş (1981); Cercetări preliminare privind tehnologia de redare în circuitul agricol a unor soluri poluate cu petrol şi săruri (1986). Studii, articole, analize, rapoarte, reuniuni tematice naţionale în domeniu. Contribuţii la evoluţia agriculturii din Argeş – Muscel, în etapele amintite. Diverse implicări comunitare. Aprecieri publice. (C.D.B.).

ZAVRAGIU, Neculae Gh. (Secolul XIX). Rapsod popular. Originar din Muscel. Versuri, balade, cântece (vioară şi voce), port popular, zona tradiţională Vultureşti. Reproduceri în culegerile folcloriştilor Dumitru/Dem Teodorescu şi Gheorghe Şt. Amzulescu, consemnat, uneori, Neculae Gh. Şchiopu Z. Portofoliu original, peste 11 000 de notificări, preluări selective, Constantin Rădulescu-Codin (v.): Feciorii lui Constantin Împărat; Voinea Arambaşa; Fulga; Plevina; Motoiaş, domn din Făgăraş. Diverse consemnări documentare antume şi postume. (L.I.P.).

ZAVULOVICI, Elena C. (n. Hârtieşti, Muscel, 29 aprilie 1940). Profesoară, gradul I, desen, artist plastic, grafică, pictură. Căsătorită cu Sorin Zavulovici (v.). Şcoala Medie Nr. 2/Colegiul Zinca Golescu, Piteşti, Argeş (1956), Facultatea de Arte Plastice, Bucureşti (1963), Clasa Aurel Haiduc. Activitate didactică permanentă, şcoli din: Botoşani, Câmpulung (Argeş), Piteşti (1963-1997). Colaborări ulterioare. Expoziţii personale sau de grup: Botoşani (1970; 1971); Piteşti (1971~2012). Lucrări în colecţii particulare, din: Canada, Franţa, Israel, Italia, România, Statele Unite ale Americii. Ilustraţie de carte. Fresce tematice în Piteşti: Grădiniţa Nr. 4; şcolile Nr. 1, 11, 15; Colegiul Tehnic Armand Călinescu. Implicări constante în viaţa culturală şi obştească a Cetăţii. Consemnări critice favorabile, alte aprecieri comunitare. (S.C.N.).

 

ZAVULOVICI, Sorin George S. (Focşani, Vrancea, 15 august 1946 – Piteşti, Argeş, 24 ianuarie 1997). Actor de teatru, film, televiziune, manager. Stabilit, definitiv, la Piteşti, în 1971. Şcoala Medie/Liceul Vasile Alecsandri, Galaţi (1964), Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Ion Luca Caragiale, Bucureşti, Clasa Eugenia Popovici (1970). Activitate în domeniu: Teatrul Mihai Eminescu, Botoşani (1970-1971); Teatrul Alexandru Davila, Piteşti (1971-1997), director (1988-1997). Roluri de referinţă: Poetul (Ţara fericirii, Tudor Muşatescu); Alioşa (Azilul de noapte, Maxim Gorki); Nick (Cui i-e frică de Virginia Woolf?, Edward Albee); Mircea Basarab (Vlaicu-Vodă, Alexandru Davila); Profesorul Miroiu (Steaua fără nume, Mihail Sebastian). Turnee externe. Colaborări cu case de film şi studiouri de televiziune din Capitală. Consemnări critice favorabile. Preocupări regizorale. Distinct: conducerea instituţiei în etapa evenimentelor revoluţionare din decembrie 1989; adaptarea repertoriului la noile cerinţe tematice; amplificarea relaţiilor cu unităţi similare din Europa. Emisiuni media, interviuri. Membru: Asociaţia Oamenilor de Teatru şi Muzică/ATM; Uniunea Teatrală din România/UNITER. Implicări constante în viaţa Cetăţii. Aprecieri publice antume şi postume. (P.A.D.).

 

ZĂNESCU, Eliza (Sfârşitul secolului XIX – Prima jumătate a secolului XX). Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse suprafeţe de teren, clădiri, alte bunuri cu valoare deosebită, localitatea Buzoeşti, plasa Teleorman,  expropriate, parţial, prin Legea pentru definitivarea Reformei Agrare din 17 iulie 1921, aplicată de guvernul condus de Alexandru Averescu. Importante surse arhivistice. (I.I.Ş.).

 

ZĂRNESCU (Secolul XIX~). Familie tradiţională din Ciumeşti/Argeşelu, Muscel. Proprietari rurali şi urbani, funcţionari publici sau de stat, ingineri, cadre didactice, economişti, ofiţeri superiori, sportivi de performanţă, publicişti, donatori comunitari. Mai cunoscuţi: Niţă Z., primar, Ciumeşti (1864-1867); Toma N. Z. (1863-1925), primar (1889-1891; 1895-1899; 1901); Manole N. Z., primar (1903-1905); Ion N. Z. (1878-1946), primar (1920-1921); Gheorghe T. Z., primar (1931); Constantin T. Z. (1905-1990), funcţionar public (1942-1970); Gheorghe Gh. Z. (v.); Horaţiu Victor I. Z. (v.); Constantin Gh. Z. (v.); Constantin C. Z. (v.); Mariana C. Z./Sârbu (n. Mărăcineni, Muscel, 14 februarie 1942), bibliotecar, manager: Şcoala Medie Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti (1960), Şcoala Postliceală de Bibliotecari, Bucureşti (1962); activitate permanentă în domeniu, Institutul Pedagogic/Institutul de Învăţământ Superior/Universitatea din Piteşti (1966-2009), şef birou (1987-1999), consilier (2001-2009); documentări externe, Israel şi Ungaria; preşedinte fondator, Filiala Argeş, Asociaţia Bibliotecarilor din Învăţământ România (1990-1999); studii, articole, comunicări, reuniuni tematice naţionale şi internaţionale; Mihaela T. Z. (n. 1972), ingineră; Gabriela T. Z. (n. 1974), profesoară, laborantă; Roxana Laura C. Z. (n. 1974), economistă; Narcis Octavian C. Z. (n. 1975), medic, chirurgie; Andreea Elena C. Z. (n. 1979), om de afaceri. Numeroase atestări documentare. Implicări constante în viaţa comunitară. (F.C.P.).

 

ZĂRNESCU (Secolul XIX~). Familie tradiţională din Câmpulung, Muscel. Proprietari urbani şi rurali, mici întreprinzători, funcţionari, jurişti, cadre didactice, publicişti, traducători, editori. Mai cunoscuţi: Ioan/Ion Z., comerciant, afaceri generale (1913), agenţie teatrală (1929), membru activ, Comisia Interimară, Camera de Comerţ şi Industrie, Piteşti, Argeş (14 mai 1934); Stelian Z., profesor, unităţi şcolare din Câmpulung; Elena Z. (1919-1999), profesoară gradul I, limba franceză, absolventă, Universitatea Ferdinand I, Cluj (1941), stagiu în Franţa; activitate specializată (selectiv): Şcoala Medie/Colegiul Dinicu Golescu, Câmpulung (1961-1967); Institutul Pedagogic de 3 ani/Institutul de Învăţământ Superior, Piteşti (1967-1976); volume importante: Littérature du Moyen Âge français (1967); Littérature française du XVII-e siècle (1969); Littérature française du XVIII-e siècle (1971); Metodica limbii franceze (1971); Crina Magdalena St. Z. (n. 12 iulie 1952), cadru didactic universitar, limba franceză; absolventă, Liceul/Colegiul Dinicu Golescu, Câmpulung (1972), Facultatea de Filologie-Istorie, Craiova, Dolj (1976), doctorat, limba franceză, Craiova; prestaţii didactice la Piteşti: Grupul Şcolar Industrie Uşoară/Armand Călinescu (1976-1987); Liceul Sanitar (1976-1993); Universitatea din Piteşti (1993~); volum reprezentativ: Istoria civilizaţiei şi culturii franceze (1994); colaborări permanente, Departamentul de Relaţii Internaţionale, Universitatea din Piteşti; Alianţa Franceză, Filiala Argeş; Narcis Stelian St. Z. (v.). Conexiuni cu familii cunoscute autohtone. Implicări constante în viaţa Cetăţii. Aprecieri publice. (F.C.P.).

 

ZĂRNESCU (Secolul XX~). Familie tradiţională din Piteşti, Argeş. Proprietari urbani, ingineri, actori, jurişti, cadre didactice, funcţionari de stat. Mai cunoscuţi: Nicolae Z. (1905-1961), origine transilvăneană, Zărneşti, Braşov, stabilit la Piteşti (1927); inginer, silvicultură, activitate specializată, unităţi de profil din Argeş, Covasna, Braşov; Constanţa T. Z. (Piteşti, 1908 – Piteşti, 1982), născută Grigorescu, profesoară, menaj şi lucru manual, căsătorită cu Nicolae Z., doi copii; Virgil N. Z. (Piteşti, 27 martie 1930 – Bucureşti, 25 noiembrie 2012), inginer, hidrotehnică; studii liceale în Piteşti, superioare la Bucureşti; responsabilităţi publice în Capitală, distinct, director general, Întreprinderea de Canalizare şi Apă/ICAB, Bucureşti; Ecaterina Z. (n. Piteşti, 21 mai 1936), soţia lui Virgil N. Z., economistă, funcţii adecvate în Capitală; Maria Cristina V. Z. (n. Bucureşti, 15 iulie 1969), teatrolog; studii liceale în Capitală, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Ion Luca Caragiale, Bucureşti; prestaţii didactice, Universitatea Naţională de profil, Bucureşti; Constantin N. Z. (v.), căsătorit cu Ileana Z. (v.); Nicolae C. N. Z. (n. Piteşti, 21 ianuarie 1969), jurist, manager, publicist; Liceul Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti (1987), Universitatea din Bucureşti (1992); asistent, Facultatea de Drept, Bucureşti (1992-1995); avocat, Baroul Argeş, preşedinte (2003-2011), recunoscut în domeniu; Anca Z. (n. Piteşti, 11 martie 1969), economistă, Liceul/Colegiul Zinca Golescu, Piteşti (1987), Academia de Ştiinţe Economice, Bucureşti (1992), activitate specializată, societăţi comerciale din Piteşti. Implicări constante în viaţa Cetăţii. Diverse atestări documentare. (P.A.D.).

 

ZĂRNESCU, Constantin C. (n. Ciumeşti/Argeşelu, Muscel, 14 ianuarie 1950). Sportiv de performanţă, automobilism, subinginer, manager. Liceul Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti, Argeş (1967), Institutul de Învăţământ Superior/Universitatea din Piteşti (1979). Notificat, deseori, Dan Zărnescu. Activitate permanentă: Întreprinderea de Autoturisme, Colibaşi/Mioveni, Argeş/Institutul de Cercetare – Proiectare, departamentele Încercări Automobile (1972-1978), Competiţii (1978-1991). Iniţiativă particulară, acţionar majoritar, SC Auto-Expres SRL, Piteşti (1991~). Distinct: component, echipele de competiţii Autoturisme Dacia, Piteşti, Argeş, fondator (1976-1991), Rival Racing, Bucureşti (1997-1998), navigator,  pilot viteză. Numeroase titluri de campion naţional: raliuri, la grupă (1978~1991); echipa de raliuri (1978~1986); echipa de viteză în coastă (1980~1985); absolut la raliuri (1981~1991). Succese internaţionale, locul I: echipă, Turul Europei (1978~1986); Nisipurile de Aur, etapă, Campionat European (1984); Raliul Dunării – Dacia, etapă, Campionat European la grupă şi clasă (1985); clasament general, Raliul Dunării–Dacia (1987). Contribuţii la promovarea autoturismului românesc în lume. Membru, diverse foruri profesionale în domeniu. Colaborări media. Exponate în Muzeul Judeţean Argeş. Maestru al Sportului (1983), alte importante aprecieri publice. (L.V.M.).

ZĂRNESCU, Constantin Gh. (n. Curtea de Argeş, 25 ianuarie 1939). Profesor gradul I, limbi slave, limba şi literatura română, cadru didactic universitar, sportiv de performanţă, şah, antrenor, publicist. Frate cu Gheorghe Gh. Z. (v.). Şcoala Medie/Colegiul Vlaicu Vodă, Curtea de Argeş (1956), Universitatea din Bucureşti (1965). Doctorat, filologie comparată, Bucureşti (2001). Activitate permanentă în domeniu: Liceul Urziceni, Ialomiţa (1965-1984); Academia de Înalte Studii Militare, Bucureşti, Lectoratul pentru Străini (1984-2001). Competitor, numeroase turnee interne şi externe de şah (1973-1990), formator de talente, Palatul Naţional al Copiilor, Bucureşti (2002~). Volume importante: Dicţionar explicativ al jocului de şah (1995); Mic îndreptar de recţiune verbală (1997); Evoluţia terminologiei şahiste în limba rusă şi în limba română (2001); Apărarea indiană veche la şah (2007); Strategia jocului de mijloc cu perechea de pioni izolaţi (2013). Studii, referate, comunicări, reuniuni tematice naţionale. Contribuţii la educarea umanistă a tineretului. Maestru al Sportului (1979), Maestru al Federaţiei Internaţionale de Şah (1986), Maestru Internaţional al Sportului (1988), alte aprecieri publice. (I.A.B.).

 

ZĂRNESCU, Constantin N. (Piteşti, Argeş, 14 iulie 1931 - Piteşti, Argeş, 16 decembrie 2003). Actor de teatru, film, radio, televiziune, regizor, manager, publicist. Liceul de Băieţi Nr. 1/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti (1949), Institutul de Teatru Ion Luca Caragiale, Bucureşti (1954). Activitate permanentă: Teatrul Alexandru Davila, Piteşti (1954-1997), director (1976-1988), conlucrări ulterioare. Roluri de referinţă: Făt-Frumos (Harap Alb, George Vasilescu, după Ion Creangă); Ferdinand (Intrigă şi iubire, Friedrich Schiller); Cristofor Bellea (Fii cuminte Cristofor, Aurel Baranga); Mircea Basarab (Vlaicu Vodă, Alexandru Davila); Cavalerul (Hangiţa, Carlo Goldoni). Regizor: spectacole de proză, estradă, folclor; manifestări cultural-sportive; gale oficiale. Colaborări cu case de film şi studiouri de televiziune din Capitală. Turnee externe. Volume importante: Râdem, dar… să fim serioşi (2000); Misterele din grota râsului (2000). Schiţe umoristice, texte radiofonice, scenarii. Consemnări critice favorabile. Distinct: ridicarea standardelor de calitate în instituţie; diversificarea repertoriului; iniţierea Reuniunii Teatrelor de Studio (1980); facilitarea înfiinţării Muzeului din Fresca-Nord (1981), iniţiator, Ion Focşa (v.). Membru: Asociaţia Oamenilor de Teatru şi Muzică/ATM; Uniunea Teatrală din România/UNITER. Implicări în viaţa Cetăţii. Eponimii: Secţia de Revistă, Teatrul Alexandru Davila, Piteşti (2004); stradă în municipiul Piteşti (2005). Alte aprecieri publice antume sau postume. (P.A.D.).

 

ZĂRNESCU, Gheorghe Gh. (Ciumeşti/Argeşelu, Muscel, 4 decembrie 1926 – Bucureşti, 17 ianuarie 2009). Ofiţer de carieră, aviaţie, general, demnitar. Şcoala Tehnică Aeronautică, Bucureşti (1947), Şcoala de Ofiţeri de Aviaţie, Bucureşti (1950), Academia Militară Generală, Bucureşti (1958). Stagii externe, navigaţie, state europene. Combatant, Al Doilea Război Mondial, Frontul de Est (iulie - august 1944), elev practicant. Succesiv: pilot; comandant de patrulă şi de escadrilă; şef, Statul Major, Divizia 15 Aviaţie Vânătoare. Comandant, Aviaţia Militară Română (1977-1986). Şef, Departamentul Aviaţiei Civile, ministru adjunct, Ministerul Apărării Naţionale (1986-1990). Contribuţii directe la gestionarea unor programe speciale privind: amenajarea aeroporturilor militare şi civile; dotarea cu aparatură performantă de zbor; înfiinţarea noilor fabrici de avioane autohtone. Comandor aviator (1962); general de flotilă aeriană (1972); general maior (1980); general locotenent (1984). Volum important (în colaborare): Istoria aviaţiei române (1984). Studii, analize, rapoarte, interviuri. Implicări constante în realizarea anumitor proiecte lansate de oficialităţile din Argeş – Muscel. Ordine şi medalii autohtone ori străine. Membru, importante foruri naţionale sau continentale în domeniu, alte aprecieri publice antume şi postume. (G.I.N.).

 

ZĂRNESCU, Horaţiu Victor I. (Zagra, Bistriţa Năsăud, 7 februarie 1937 – Târgu Mureş, 9 septembrie 2010). Inginer, electrotehnică, profesor universitar, manager. Familie tradiţională din Ciumeşti/Argeşelu, Mărăcineni, Muscel. Şcoala Medie Năsăud (1954), Institutul Politehnic, Timişoara (1959). Doctorat, ştiinţe tehnice, Iaşi (1974). Activitate specializată: tehnolog/şef secţie, Combinatul Chimic Victoria, Braşov (1959-1962); director energetic, Combinatul Chimic Azomureş, Târgu Mureş (1962-1970); director tehnic, Întreprinderea Electrocentrale, Cluj Napoca (1970-1978); cercetător, Institutul pentru Echipamente Termoenergetice, Cluj Napoca (1978-1979). Preocupări didactice, Institutul Petru Maior, Târgu Mureş (1979-2007), profesor universitar (1983), decan (1984-1989), fondator, Secţia Automatizări şi Calculatoare (ingineri). Volume importante: Utilizarea motorului sincron (1967; 1984); Ingineria reglării automate (1998); Sisteme de control automat a proceselor energetice (2003). Numeroase studii, articole, comunicări, reuniuni tematice naţionale. Invenţii brevetate (1985; 1993; 2004). Membru, Academia Tehnică Română, Bucureşti, alte foruri ştiinţifice în domeniu. Contribuţii la diversificarea învăţământului superior tehnic din Târgu Mureş. Aprecieri publice antume şi postume. (I.A.B.).

 

ZĂRNESCU, Ileana M. (n. Craiova, Dolj, 16 noiembrie 1937). Actriţă de teatru, radio, televiziune. Stabilită la Piteşti, Argeş din 1961. Şcoala Medie Nr. 1 de Fete, Craiova (1954), Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Ion Luca Caragiale, Bucureşti, Clasa Moni Ghelerter (1961). Căsătorită cu Constantin Z. (v.). Activitate permanentă, Teatrul Alexandru Davila, Piteşti (1961-1997). Colaborări ulterioare. Roluri de referinţă: Ecaterina (Ecaterina Teodoroiu, Nicolae Tăutu); Martha (Cui i-e frică de Virginia Woolf?, Edward Albee); Mirandolina (Hangiţa, Carlo Goldoni); Aneta Duduleanu (Gaiţele, Alexandru Kiriţescu); Mama (Ioana pe rug, Dina Cocea). Consemnări critice favorabile. Colaborări cu case de film şi studiouri de televiziune din Capitală. Laureată, Gala recitalurilor, Bacău, poemul dramatic 1907 (Dominic Stanca), regie, Ion Focşa (v.). Emisiuni media, interviuri, reuniuni pe diverse teme, implicări în viaţa Cetăţii. Membră: Asociaţia Oamenilor de Teatru şi Muzică/ATM; Uniunea Teatrală din România/UNITER. Importante aprecieri publice. (I.G.F.).

 

ZĂRNESCU, Ioan (Sfârşitul secolului XIX – Prima jumătate a secolului XX). Proprietar urban, editor, donator comunitar. Suprafeţe de teren, imobile, alte bunuri cu valoare deosebită, reşedinţa judeţului Muscel. Distinct: patron fondator, Librăria Universală, Câmpulung, atestată documentar în deceniile 1911-1935. Complementar, preocupări pentru realizarea de tipărituri: cărţi, ziare, reviste, ilustrate, articole birotice. Membru marcant, Camera de Comerţ şi Industrie Piteşti, Comisia de pe lângă Administraţia Financiară, Muscel (28 ianuarie 1935). Activitate agreată de Primăria şi Prefectura Câmpulung. Iniţiative filantropice, acte de caritate, agenţie teatrală (1 februarie 1929). Diverse atestări documentare. Aprecieri publice antume şi postume. (G.F.C.).

 

ZĂRNESCU, Narcis St. (n. Câmpulung, Muscel, 11 noiembrie 1948). Profesor universitar, limba franceză, traducător, funcţionar, parlamentar. Liceul/Colegiul Dinicu Golescu, Câmpulung, Argeş (1966), Universitatea din Bucureşti (1971). Documentări externe continentale. Doctorate (Bucureşti): literatură (1984);  doctrine economice (2001). Activitate didactică: Liceul Câmpina, Prahova (1971-1979); Institutul de Învăţământ Superior, Piteşti, Argeş (1979-1984); Universitatea Spiru Haret, Bucureşti (1997~). Redactor, revista Săptămâna, Bucureşti (1984-1989); editor, publicaţiile Oblio, Revanşa, Liv, Bucureşti (1989-1995); consilier, Camera Deputaţilor, Bucureşti  (1995-1997). Volume importante: Stendhal (1980); La poésis française au XVI-e siècle (1998); La francophonie ou la globalisation par ancienne Europe (2003). Tălmăciri din mai multe limbi străine. Numeroase articole, studii, recenzii, comunicări, reuniuni tematice interne şi internaţionale. Colaborator, periodicele: Argeş; Cahiers d’études roumaines; România literară; Steaua; Viaţa românească. Membru, diverse foruri specializate în domeniu, alte aprecieri publice. (I.A.B.).

 

ZDRAFCU, Ştefan Mihăiţă I. (n. Piteşti, Argeş, 20 noiembrie 1952). Arhitect, funcţionar de stat. Liceul Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti  (1970), Institutul de Arhitectură Ion Mincu, Bucureşti (1976). Activitate specializată în domeniu: Institutul de Proiectare/SC Proiect Argeş SA, Piteşti (1976-2002). Birou Individual de Arhitectură (2002~). Temporar, inspector, Inspecţia de Stat în Construcţii Argeş. Adept al stilului funcţionalist. Edificii reprezentative, publice şi private. Membru: Uniunea Arhitecţilor din România (1976); Ordinul Arhitecţilor din România (Comisia Naţională de Disciplină, 2001); Registrul Urbaniştilor din România (2005). Contribuţii la evoluţia arhitecturii argeşene contemporane. (A.I.M.).

 

ZENOVIE, Ion (Sfârşitul secolului XIX – Prima jumătate a secolului XX). Jurist. Studii liceale, Piteşti, Argeş, superioare, Bucureşti.  Activitate: specialistă în magistratură. Distinct: prim-preşedinte (1921), preşedinte (1925), Tribunalul Argeş. Împuternicit al statului privind aplicarea Legii pentru definitivarea reformei agrare din 17 iulie 1921, specifice judeţului Argeş. Ulterior, garantul exprimării corecte a votului la alegerea Consiliului  de Administraţie, Camera de Comerţ şi Industrie Argeş, decizie judecătorească favorabilă, instalare oficială (21 octombrie 1925). Implicări constante în realizarea proiectelor lansate de Guvern, Prefectură, Primării, în profil teritorial. Dezbateri comunitare, analize, rapoarte, reuniuni pe teme adecvate. Diverse atestări documentare. Nominalizări monografice, alte aprecieri publice antume şi postume. (I.F.B.).

 

ZEVEDEI, Nicolae N. (Vâlsăneşti, Muşăteşti, Argeş, 26 mai 1940 – Curtea de Argeş, 28 februarie 2011). Economist, militant politic, înalt funcţionar public. Liceul Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti, Argeş (1967), Academia de Studii Social-Politice, Bucureşti (1979). Documentări externe continentale. Activitate productivă: Întreprinderea Forestieră, Baia de Aramă, Gorj (1957-1958); Trustul de Construcţii Argeş (1958-1963); Antrepriza de Construcţii Hidroenergetice, Piteşti (1966-1973). Membru marcant, Partidul Comunist Român: lider, Organizaţia Antreprizei de Construcţii Hidroenergetice, Piteşti (1973-1977); secretar, Organizaţia Orăşenească din Curtea de Argeş (1977-1983). Distinct, prim-secretar şi primar: Curtea de Argeş (1983-1986); Piteşti (1986-1989). Manager, SC Daco-Sport SRL, Curtea de Argeş (1995-2000). Iniţiative urbanistice: sistematizarea perimetrului Curtea Domnească - Monumentul Sân Nicoară (1983-1986); inaugurarea Spitalului şi Policlinicii (1984); acordarea spaţiului pentru Muzeul Orăşenesc (1984); stabilirea locului amplasării statuii Basarab I Întemeietorul (Curtea de Argeş); amfitrion, aniversare Piteşti 600. Elogiu Cetăţii (1388-1988); finalizarea edificiului Casa Cărţii (1989); continuarea Simfoniei Lalelelor, ediţiile X-XII (1987-1989); reabilitatea sistemului urban de aprovizionare cu apă (1988-1989); modernizarea Staţiei de Epurare, Budeasa (Piteşti). Studii, analize, rapoarte, reuniuni tematice naţionale sau internaţionale. Aprecieri comunitare antume şi postume. (M.M.B.).

 

ZGONDEA, Gheorghe (n. Uşurei, Şuşani, Vâlcea, 2 iunie 1948). Funcţionar de stat, manager, parlamentar. Stabilit la Costeşti, Argeş, din 1970. Liceul/Colegiul Zinca Golescu, Piteşti (1966), Universitatea Hyperion, Bucureşti. Administrator, Liceul Agricol, Costeşti (1970-1990).  Participant la evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, în Costeşti, viceprimar (1990), adept al Programului Frontului Salvării Naţionale.  Consilier local (1991-1992), lider, Organizaţia Costeşti (1992-1996), Partidul Democraţiei Sociale din România. Deputat de Argeş (1992-1996), reprezentând Partidul Democraţiei Sociale din România. Propuneri legislative, interpelări, interviuri, emisiuni media. Director, SC Cara SA Piteşti (1997~). Interesat de promovarea economiei de piaţă în Argeş. Diverse aprecieri publice. (C.D.B.).

 

ZIARUL DE AZI (2002-?). Publicaţie apărută la Piteşti, subintitulată Cotidian argeşean dependent de opinia cititorilor. Numărul 1, luni, 4 martie 2002. Director fondator, Mircea Mărgărit (v.); redactor-şef, Narcis Spătaru. Lansare publică, vineri, 1 martie 2002 (varianta pilot), Piaţa Civică, Piteşti). Analize, comentarii, reportaje, note, informaţii, ştiri, interviuri, cronici (literare, plastice, teatrale, sportive), medalioane, programe media, reclamă. Imprimare, Difuzare naţională. Implicări comunitare permanente. (M.D.S.).

 

ZIARUL DE MUSCEL (2008~). Publicaţie periodică, apărută la Câmpulung, Argeş, subintitulată Săptămânal de opinie, informaţie şi divertisment. Director fondator, Manuel Zenovie; redactor-şef, Narcis Manole. Analize, comentarii, reportaje, note, interviuri, cronici, ştiri, creaţii literare, de artă plastică şi fotografică, portrete, programe media, decizii administrative. Imprimare, SC Graficprint Industries SRL Piteşti, Argeş. Distribuţie zonală. Diverse implicări comunitare. (G.F.C.).

 

ZIGULI, Georgel Gh. (Piteşti, Argeş, 5 februarie 1954 - 2014). Profesor, educaţie fizică, antrenor, baschet, manager. Studii liceale, Piteşti, universitare, Bucureşti. Activitate didactică, instituţii de învăţământ din Argeş-Muscel. Succese importante în pregătirea echipelor de copii, juniori şi seniori, din municipiul Piteşti, participante la numeroase competiţii interne sau externe. Distinct: cucerirea, ca antrenor principal, Clubul de Baschet, Piteşti (2000), al Locului I şi Titlului de Campion Naţional, Divizia A, alte rezultate valoroase obţinute în anii următori. Director, Clubul Sportiv Municipal, Piteşti (2012~). Analize, rapoarte, interviuri. Implicări constante în viaţa Cetăţii. Aprecieri publice. (N.M.I.).

 

ZILELE MUNICIPIULUI PITEŞTI (1998~). Ciclu de manifestări complexe, organizate anual, consacrate atestării documentare medievale a reşedinţei Argeşului (20 mai 1388), ilustrării succeselor urbane în domenii prevalente, configurării proiectelor pentru etapele ulterioare. Prima ediţie: 15-20 mai 1998, iniţiator, Tudor Pendiuc (v.). În program (selectiv): reuniunea festivă Piteşti 610; dezvelirea statuii Mircea cel Bătrân; inaugurarea clădirii rectoratului Universităţii din Piteşti (campusul Târgul din Vale). Invitat special, preşedintele României, Emil Constantinescu (v.). Complementar: Toamna piteşteană (2007~), târg de produse agricole, întreceri sportive, expoziţii tematice. Parteneri: Consiliul Judeţean Argeş, Direcţia Tineretului şi Sporturilor Argeş; instituţiile publice municipale. Demersuri preluate în toate localităţile urbane şi majoritatea aşezărilor rurale din Argeş-Muscel. Consemnări monografice, alte atestări documentare. (C.C.C.).

 

ZILIERU, Horia/IANCU, Gheorghe M. (n. Racoviţa, Mioveni, Muscel, 21 mai 1933). Scriitor, editor, traducător. Liceul Pedagogic/Colegiul Carol I, Câmpulung, Argeş (1951), Facultatea de Filologie, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi (1955). Domiciliu permanent şi activitate relevantă în Iaşi. Succesiv: redactor, ziarul Lupta Moldovei (1955-1958); documentarist, Biblioteca Centrală Universitară Mihai Eminescu, Iași (1958-1959); responsabil de rubrică/şef secţie, revistele Iaşul literar (1959-1970) şi Convorbiri literare (1970-1990); secretar executiv, Asociaţia Scriitorilor (1990~); prim-redactor, revista Neamul Românesc, Serie nouă (1993-1996); redactor, Editura Junimea (2001-2004). Volume importante (versuri): Florile cornului tânăr (1961); Nunţile efemere (1972); Orfeon (1980); Doamna cu sonetul (1993); Exodul cuielor însângerate (2006); Astralia. Opera poetică. Ediţie critică. (2008). Colaborări frecvente, publicaţiile: Argeş; Luceafărul; Scrisul bănăţean; Steaua; Tribuna. Tălmăciri din literatura universală. Consemnări critice favorabile, recenzări laudative. Membru fondator, Uniunea Scriitorilor, Filiala Iaşi (1965), distincţiile Asociaţiei (1967; 1974; 1979). Implicări constante în viaţa Cetăţii. Premiul Mihai Eminescu al Academiei Române (1980), Bucureşti, alte aprecieri publice. (M.M.S.).

 

ZIMNICARU, Traian (Secolul XX). Proprietar urban, jurist, funcţionar de stat. Originar din Piteşti, Argeş. Facultatea de Drept, Bucureşti. Avocat, Baroul Argeş, apărarea intereselor unor familii renumite din Argeş-Muscel, cunoscut în domeniu. Fondator, Grupul Avocaţilor Democraţi (Piteşti, 1936). Secretar, Consiliul Popular Orăşenesc, Piteşti (1950). Arbitru-şef, Secţia Regională Muntenia, Arbitrajul de Stat, sediul la Piteşti. Studii, analize, rapoarte, reuniuni tematice în domeniu. Contribuţii la aplicarea legislaţiei specifice etapei postbelice, în Argeş-Muscel. Aprecieri publice antume şi postume. (A.A.D.).

 

ZINCA, Nicolae G. (n. Valea Iaşului, Argeş, 20 ianuarie 1932). Inginer horticol, cercetător ştiinţific gradul I, manager. Şcoala Medie Tehnică Horticolă/Grupul Şcolar Agricol Constantin Dobrescu-Argeş, Curtea de Argeş (1952), Institutul Agronomic, Bucureşti (1957). Doctorat, ştiinţe agricole, Bucureşti (1971). Activitate specializată: Staţiunea Experimentală Viticolă, Murfatlar, Constanţa (1957); Staţiunea Experimentală Viticolă, Iaşi (1958); Staţiunea de Cercetare Viti-Vinicolă, Drăgăşani, Vâlcea (1959-1981, director, 1981-1990). Volume (în colaborare), studii, lucrări ştiinţifice, reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. Invenţii brevetate. Contribuţii directe la: combaterea cancerului viţei de vie; elaborarea tehnologiilor de protecţie fitosanitară integrată a plantaţiilor viticole; producerea materialului săditor eliberat de viruşi. Membru, diverse foruri şi organizaţii profesionale în domeniu,  alte  aprecieri publice. (C.D.B.).

 

ZIPIŞ, Ion Gh. (n. Măţău, Mioarele, Muscel, 28 aprilie 1934). Economist, manager, demnitar. Şcoala Medie Tehnică de Comerţ/Colegiul Maria Teiuleanu, Piteşti, Argeş (1952), Academia de Studii Economice, Bucureşti (1956). Activitate specializată, Ministerul Finanţelor: controlor-revizor, Serviciul Regional de Control şi Revizie, Argeş (1956-1962); director, Direcţia de Control şi Revizie, Ploieşti, Prahova (1962-1983); adjunct al ministrului, Bucureşti (1987-1990); director general adjunct, Centrala ministerului  (1990-1995). Temporar: ministru adjunct, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Bucureşti (1983-1987); şef, Departamentul General, Consiliul Central al Corpului Experţilor şi Contabililor Autorizaţi, Bucureşti (1995-1998); director, SC Fincont Expert SRL, Bucureşti (1998-1999). Numeroase articole, studii, analize, rapoarte, reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. Implicări în realizarea unor proiecte locale. Contribuţii directe la: implementarea sistemului pentru evidenţa contribuabililor la bugetul statului; combaterea evazionismului; finanţarea amenajării marilor sisteme de irigaţii din România (peste trei milioane de hectare în 1988); extinderea colaborării cu unităţi agricole din Irak şi Mozambic. Membru, diverse foruri profesionale în domeniu, alte aprecieri publice. (T.C.A.).

 

ZISU, ANGELA D. (A doua jumătate a secolului XIX - Începutul secolului XX). Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse suprafeţe de teren, localitatea Mălureni, plasa Argeş,  expropriate prin Legea pentru definitivarea Reformei Agrare din 17 iulie 1921, aplicată de guvernul condus de Alexandru Averescu. Importante surse arhivistice. (I.I.Ş.).

 

ZISU, Ionuţ Elie (n. Constanţa, 20 iulie 1964). Inginer chimist, manager, parlamentar. Integrat realităţilor argeşene prin colaborări productive, demersuri politice, iniţiative comunitare. Studii liceale, Constanţa, superioare, în Capitală. Activitate specializată, Bucureşti: director, Fabrica de Diamante Sintetice (1982-1990); administrator, SC Romanian Paper Distribution SRL (1990-1996); director, SC Grup Feroviar Român SA (1996-2006); acţionar majoritar, SC Ramidacia SRL (2006-2012); preşedinte, Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului (2012). Senator de Argeş, Colegiul Uninominal 4, Circumscripţia Electorală Nr. 3 Argeş, reprezentând, iniţial, Uniunea Social Liberală (2012-2014), ulterior, Partidul Naţional Liberal (2014-2016), Comisia pentru Privatizarea şi Administrarea Activelor Statului. Propuneri  legislative, interpelări, emisiuni media. Interesat de evoluţia economică şi socială a judeţului Argeş. Diverse aprecieri publice. (C.D.B.).

 

ZISSU, Mihai (Bârlad, 26 iulie 1937 – Piteşti, Argeş, decembrie 1998). Inginer, electrotehnică, manager. Stabilit în Argeş, din 1967. Studii liceale, Bârlad (1954), Institutul Politehnic, Bucureşti (1959). Activitate specializată în domeniu: şef secţie, inginer- şef, director, Întreprinderea de Motoare Electrice, Piteşti (1967-1990). Distinct: ministru, Ministerul Resurselor şi Industriilor, Bucureşti (1990-1991); ambasador al României pe lângă Uniunea Europeană, Bruxelles, Belgia (1991-1993). Studii, analize, rapoarte, comentarii, reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. Contribuţii directe la: dezvoltarea şi modernizarea unităţii  economice amintite (Piteşti); diversificarea exportului departamental; adaptarea structurilor de stat la principiile concurenţei de piaţă; promovarea imaginii României în structurile continentale. Implicări constante în viaţa Cetăţii. Aprecieri publice antume şi postume. (I.D.P.).

 

ZÎMBROIANU, Nicolae Gh. (n. Bogaţi, Argeş, 18 februarie 1947). Artist plastic, pictură, vitraliu, grafică, vestimentaţie. Liceul de Artă Plastică Nicolae Tonitza, Bucureşti (1967), Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, Bucureşti (1973), Clasa Silvia Ghenea. Activitate specializată în Capitală: unităţi productive şi de cercetare, Ministerul Industriei Uşoare (1974-1990); Regia Autonomă de Transport (1993-2012); liber profesionist, iniţiative particulare (1990-1993; 2012~). Numeroase expoziţii personale sau de grup: principalele centre urbane din România (1974~). Exprimări externe: Republica Moldova (1994~2005); Serbia (1996); Italia (1999; 2001); Federaţia Rusă (2006; 2008), Franţa (2009); Belgia (2010). Lucrări în colecţii muzeale şi particulare din: Africa de Sud, Franţa, Germania, Grecia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, România, Statele Unite ale Americii. Colaborări media: studii, articole, comentarii, interviuri. Reuniuni naţionale şi internaţionale pe diverse teme. Apropiat proiectelor economice şi culturale din Argeş-Muscel. Membru, Uniunea Artiştilor Plastici din România, Filiala Bucureşti (1990), premii în domeniu (2002; 2004; 2006), alte aprecieri publice. (S.C.N.).  

 

ZLĂTEANU, Petre C. (Câmpulung, Muscel, 16 iulie 1846 - ?). Ofiţer de carieră, cavalerie, general. Studii în România. Activitate specifică, unităţi militare specializate în domeniu. Succesiv: locotenent (1880); căpitan (1885); maior (1891); locotenent-colonel (1895). Comandant, Războiul de Independenţă (1877-1878), remarcat în operaţiunile de la sudul Dunării, împotriva trupelor otomane. Comandant, Regimentul 7 Călăraşi (1903), colonel. General de brigadă în rezervă (1904). Ordine şi medalii române, alte aprecieri publice antume sau postume. (G.I.N.).

ZMEU, Ioan E. (Botoşani, 30 ianuarie 1860 – Curtea de Argeş, 28 aprilie 1922). Psalt, compozitor, profesor, muzică sacră, folclorist. Activitate în Argeş (1886~1922). Studii muzicale în familie, dascăli ortodocşi de la Constantinopol/Istanbul, Atena, Ierusalim (atunci, în Imperiul Otoman). Activitate didactică (psaltichie) şi eclesiastică (succesiv): Botoşani, Râmnicu Vâlcea, Bucureşti. Distinct: protopsalt, Catedrala Episcopală, Curtea de Argeş, director, Şcoala de Cântăreţi Bisericeşti, Curtea de Argeş (1886-1894), colaborări ulterioare. Volume importante: Cele unsprezece slave ale evangheliilor duminicale, prelucrate în mod practic (1886); Anastasimatar practic, raro-grabnic, prelucrat după Macarie, Anton Pann şi Dimitrie Suceveanu (1903); Slujba Sfintei Biserici (1908). Complementar: Cântece vechi şi noi. Adunate, puse pe note şi manuscrise de subsemnatul… (1888, culegere folclorică); Extract din teoria muzicii eclesiastice pentru usul şcoalelor de cântăreţi din ţară (1903, manual). Diverse atestări documentare. Contribuţii în domeniile amintite. Aprecieri comunitare antume şi postume. (L.I.P.).

 

ZOHRAB, Leon K. (Sfârşitul secolului XIX – Prima jumătate a secolului XX). Inginer, mare proprietar funciar din Argeş, succesoare, Eufrosina Z. Întinse suprafeţe de teren, localitatea Stolnici, plasa Teleorman, expropriate, parţial, prin Legea pentru Reforma Agrară din 23 martie 1945, sau deciziile ulterioare, adoptate de guvernul condus de Petru Groza. Retrocedări selective, către urmaşi, după 1990. Importante surse arhivistice. (I.I.Ş.).

 

ZORI DE ZIUĂ (1921-1922). Publicaţie periodică, apărută, bilunar, la Câmpulung, Muscel. Primul număr, 1 octombrie 1921, subtintitulat: Revistă culturală. Organ al Societăţii Cercetăşeşti Culturale Delavrancea din Câmpulung. Directori: Ştefan C. Aldin, Costin Şt. Codescu. Prim-redactori: Pătru Eftimie, Constantin Popescu. Texte din Cezar Bolliac, George Coşbuc, Ion Ghica, Johann Wolfgang Goethe. Articole, comentarii, informaţii pe teme cu conţinut adecvat. Diverse atestări documentare. (I.I.B.).

 

 

 

  • Sorin George Zavulovici
  • Constantin Zărnescu
  • Gheorghe Zărnescu
  • Nicolae Zevedei

 

Noutăți și evenimente

11.05.2018 - Anunț
Stimați vizitatori, Vă aducem la cunoștință că în zilele de 14-15 mai 2018 se vor executa la Cent...
Continuare


02.04.2018 - Anunț
Stimați vizitatori, Centrul de Cultură „Brătianu” anunță programul special de vizitare din timpul...
Continuare


18.01.2018 - Hai să dăm mână cu mână !, editia a XIII-a
Consiliul Județean Argeș și Centrul de Cultură „Brătianu” organizează vineri, 19 ianuarie 2018, la o...
Continuare


© 2013 CENTRUL DE CULTURĂ "BRĂTIANU"