CENTRUL DE CULTURĂ „BRĂTIANU”
Instituție de cultură finanțată de Consiliul Județean Argeș
ro  |  en
Home Enciclopedia Argesului si Muscelului LITERA Ț

Ţ

 

ŢARA LOVIŞTEI. Depresiune intramontană, la interferenţa judeţelor Argeş şi Vâlcea, între Masivul Făgăraş, Munţii Lotrului şi Căpăţănei. Fragmentat de râul Olt, două subunităţi: Titeşti (est). Areal forestier zootehnic, pomicol, localităţi autohtone, căi rutiere tradiţionale, turism de performanţă şi de agrement. Formaţiune teritorială distinctă (secolele X - XIII), integrate statului românesc unit de Basarab I Întemeietorul (v.), reşedinţă, Curtea de Argeş. După legendă, pe Drumul Loviştei, desfăşurarea bătăliei de la Posada (9-12 noiembrie 1330), victoria voievodului muntean împotriva regelui maghiar, Carol I Robert de Anjou (1308-1342), certificarea independenţei medievale. Eponimie: Plaiul Loviştea/Plasa Loviştea, sedii administrative alternative, în Argeş sau Vâlcea. Importante consemnări geografice,  istorice, economice, turistice, spirituale. (I.S.B.).

 

ŢĂPOSU, Iosif I. (n. Dâmbovicioara, Muscel, 1 septembrie 1946). Cercetător ştiinţific principal I, matematică, publicist. Liceul/Colegiul Dinicu Golescu, Câmpulung, Argeş (1965), Universitatea din Bucureşti (1969). Doctorat, matematică, Bucureşti (1975). Documentări externe. Activitate specializată, Institutul de Aviaţie, Bucureşti, şef, Secţia Aerodinamică Teoretică. Preocupări didactice, Institutul Politehnic, Bucureşti. Volume importante: Teorie şi probleme de mecanică newtoniană (1996); Mecanica analitică şi vibraţii (1998); Profile delfine. Un nou concept în aerodinamică (2002). Studii, articole, comunicări, analize, reuniuni tematice naţionale şi internaţionale, granturi/contracte de cercetare. Membru, diverse foruri profesionale în domeniu, alte aprecieri publice. (R.G.G.).

 

ŢĂRANUL (1881-1884). Publicaţie periodică, apărută săptămânal la Muşăteşti, Argeş. Primul număr: 14 octombrie 1881, ortografiere Ţeranul. Redactor-fondator, Constantin Dobrescu-Argeş (v.). Devize: Respect la proprietate; Pagube nimănui; Respect la persoane; Foloase generale. Articole, reportaje, analize, comentarii despre situaţia lumii satelor, organizarea şi lupta ţăranilor pentru drepturi, participarea la viaţa publică; literatură, informaţii cu caracter ştiinţific, răspunsuri pe diferite teme. Texte din Ion Creangă. Imprimare: Noua Tipografie, Niţă Rădulescu (v.), Piteşti. Considerată prima foaie culturală şi politică de profil rural din Argeş. Atestări de arhivă. Implicări în realizarea anumitor proiecte comunitare. (I.I.B.).

 

ŢĂRĂNISMUL (1930-1932). Publicaţie periodică, apărută bilunar la Piteşti, Argeş. Primul număr: 10 ianuarie 1930; subtitlul: Organ oficial al Partidului Naţional-Ţărănesc din judeţul Argeş. Texte cu tematică adecvată. Colaboratori: Armand Călinescu (v.), Dumitru Georgescu, Ioan Georgilă, Florea Nicula, Gheorghe Pătroiu (învăţător). În 1931, redacţia la Broşteni, Argeş. Imprimare: Tipografia Progresul, Alexandru Haralambie Rădulescu (v.). Atestări de arhivă. Implicări în realizarea anumitor proiecte comunitare. (I.I.B.).

 

ŢĂRĂNISMUL ARGEŞULUI (1932; 1944-1945). Publicaţie temporară, destinată locuitorilor satelor. Două serii: 1. Foaie gratuită, primul număr, Bucureşti, iunie 1932, subtitlul: Gazetă periodică. Editată sub egida Partidului Naţional - Ţărănesc. Tipografiile Române Unite din Capitală. 2. Ziar, primul număr, Piteşti, 15 septembrie 1944; subtitlul: Organ al Partidului Naţional - Ţărănesc din Judeţul Argeş. Tematică adecvată. Critici la adresa regimului politic şi a mareşalului Ioan/Ion Antonescu (v.). Colaboratori: Gheorghe Bădescu (Arefu), Marin Constantinescu (avocat), Marin Piţigoi (v.). Imprimare: Tipografia Ştefan M. Chiţescu (v.), Piteşti. Atestări de arhivă. Implicări în realizarea anumitor proiecte comunitare. (I.I.B.).

 

ŢÂRLEA, Floarea (n. Sârbii Măgura, Olt, 3 noiembrie 1940). Proprietar rural, parlamentar. Domiciliu şi activitate în Argeş, din 1965. Liceul Teoretic, Slatina, Olt (1971), Academia de Ştiinţe Social-Politice, Bucureşti (1984). Secretar, Comitetul Comunal Hârseşti al Partidului Comunist Român, primar (1970-1980), funcţii unificate în 1968. Preşedintă, consiliile unice agroindustriale de stat şi cooperatiste: Bârla (1980-1988); Stolnici (1988-1989). Deputat de Argeş în Marea Adunare Naţională, Circumscripţia Electorală Costeşti (1985-1989), reprezentând Frontul Uniunii Socialiste. Întâlniri cetăţeneşti, propuneri legislative, dezbateri publice. Implicări în realizarea programelor privind evoluţia economică, socială, culturală a localităţilor din zona de sud a judeţului Argeş. Diverse aprecieri comunitare. (C.D.B.).

 

ŢÂRLESCU, Gheorghe (n. Răteşti, Argeş, 16 aprilie 1941). Profesor, limbi clasice, diplomat de carieră. Şcoala Medie Nr. 1/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti, Argeş (1958), Universitatea Constantin I. Parhon, Bucureşti (1963). Activitate specializată: şcoli sau unităţi economice din Capitală (1963-1974; 1986-1990); Academia de Ştiinţe Social-Politice, Bucureşti (1974-1978); Facultatea de Filologie, Bucureşti (1978-1980). Distinct, Ministerul Afacerilor Externe, Bucureşti: secretar I (1980-1986); consilier (1993-1998). Temporar: expert, Guvernul României (1990-1993). Misiuni internaţionale în diferite state ale lumii. Note, informaţii, rapoarte pe teme adecvate. Importante responsabilităţi în centrala Ministerului Afacerilor Externe, Bucureşti. Aprecieri publice. (I.M.M.).

 

ŢEPELEA, Gabriel Fl. (Borod, Bihor, 6 februarie 1916 – Bucureşti, 12 aprilie 2012). Membru de onoare al Academiei Române (12 noiembrie 1993). Profesor  universitar, literatură franceză, scriitor, parlamentar, militant politic (familie tradiţională, fondatoare (1881), Partidul Naţional Român din Transilvania. Integrat spiritualităţii argeşene prin extensia învăţământului superior, diversificarea presei literare, promovarea culturii occidentale. Liceul Emil Gojdu, Oradea (1934), Universitatea Ferdinand I, Cluj (1937). Specializare, Franţa (1938). Doctorat, literatură universală, Bucureşti (1947). Deţinut politic. Prestaţii didactice: şcoli din Banat (1938-1944); universităţile din Cluj (1947) şi Timişoara (1962-1964). Distinct, la Piteşti: Institutul Pedagogic de 3 ani/Institutul Superior/Universitatea de Stat (1964-2002). Profesor, din 1971. Conducător de doctorat. Volume importante: Instantanee (1937); Plugari şi condeieri din Banat (1943); Argeşul în lumina toponomiei (în colaborare, 1969); Corelaţia limbă - literatură (1971); Pentru o nouă istorie a literaturii şi culturii române vechi (1994). Memorialist, Călătorie prin veac (2000). Numeroase studii, articole, comunicări, reuniuni naţionale şi internaţionale pe diverse teme. Preşedinte: Societatea de Ştiinţe Istorice şi Filologice, Filiala Bucureşti (1965-1969); Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România. Membru marcant, Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat,  deputat de Bucureşti (1990-2000), preşedinte, Comisia Permanentă pentru Cultură (1992-1996). Iniţiative legislative, interpelări, misiuni diplomatice externe, negociator guvernamental. Doctor Honoris Causa, universităţile din Oradea şi Piteşti. Iniţiator: revista Argeş, Piteşti (1966); Fundaţia Vasile Netea, Braşov (1996). Contribuţii la: revalorificarea literaturii române; promovarea colaborării europene; stimularea evoluţiei învăţământului şi culturii în Argeş – Muscel. Valoroase aprecieri publice antume şi postume. (S.D.V.).

 

ŢEPOSU, Ghenadie (Potoceni, Buzău, 13 aprilie 1813 – Cernica, Ilfov, 30 noiembrie 1877). Înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, om de cultură, psalt. Integrat realităţilor acestor locuri, ca episcop, publicist, editor, cu numele Argeşiu. Succesiv: monah, Ghenadie, hirotonit diacon, Focşani, Vrancea (1833). Remarcat pentru activităţile specifice instituţiilor de cult: cantor, Mănăstirea Mărgineni, Dâmboviţa (1837); diacon, Biserica Ioan cel Mare, Bucureşti (1840-1841); psalt, Biserica Sfântul Ilie Gorgani, Bucureşti. Hirotonit preot (1852). Paroh, limbile elenă şi română, Capela Lipsca /Leipzig, Germania; predicator, Biserica Sfântul Gheorghe Nou, Bucureşti (1862), locotenent, Episcopia Buzăului, arhimandrit (1864);  temporar, episcop de Roman. Distinct: episcop al Argeşului (1865-1868), cu numele Argeşiu. Preşedinte fondator, revista Biserica Ortodoxă Română (1874). Delegat, Congresul eclesiastic, Bonn, Germania (1875). Vicar al Mitropoliei Ungrovlahiei (1877). Scrieri importante: Explicaţiile Evangheliei (1864); Evanghelia populară sau Sacra Scriptură a Noului Testament (1868); Liturghia sau  explicaţia serviciului divin (1877). Numeroase articole şi studii despre muzica autohtonă de tradiţie bizantină. Numeroase atestări documentare. Figură reprezentativă pentru spiritualitatea timpului. Valoroase recunoaşteri publice antume şi postume. (S.P.P.).

 

ŢEŢU, Ion Gh. (n. Săsciori, Recea, Braşov, 23 iunie 1921). Medic primar, interne, manager. Stabilit în Argeş, din 1949. Liceul Radu Negru, Făgăraş, Braşov (1940), Facultatea de Medicină, Bucureşti (1946). Intern, laboratorul Institutului Cantacuzino, Bucureşti (1946-1949). Activitate specializată în Argeş: circumscripţiile sanitare Drăganu  (1949) şi Stolnici (1949-1960); spitalele Piteşti şi Racoviţa/Mioveni (1960-1963); Secţia Sanitară, Piteşti (1964-1968); Spitalul Judeţean (1968-1981). Primariat, Bucureşti (1973). Director, Policlinica cu Plată, Piteşti. Complementar, Căminul Muncă şi Artă (persoane cu handicap), Piteşti (1985-2005). Studii, analize, rapoarte, reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. Implicări comunitare permanente. Membru, asociaţii profesionale în domeniu, alte aprecieri publice. (C.G.C.).

 

ŢIBRIAN, Constantin I. (n. Ioneşti, Buzoeşti, Argeş, 27 martie 1950). Profesor universitar, limba română, manager. Liceul Teoretic, Costeşti, Argeş (1969), Institutul Pedagogic de 3 ani, Piteşti, Argeş (1974), Universitatea din Bucureşti (1977). Doctorat, literatură populară, Craiova, Dolj  (1999). Activitate didactică: Şcoala Ioneşti (1974-1979; 1989-1990), Institutul de Învăţământ Superior/Universitatea din Piteşti (1979-1984; 1990~), director, Departamentul Euxodiu Hurmuzachi pentru studenţi români de pretutindeni (1999-2000), şef, Catedra Ştiinţe Umaniste (1999-2000), director adjunct, secretar ştiinţific, Colegiul Universitar de Institutori (2000-2004), decan, Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei (2004 - 2012), coordonator, filialele din Câmpulung, Râmnicu Vâlcea, Alexandria. Redactor şef, Editura Universităţii din Piteşti (1997~). Profesor universitar (2004). Volume importante: Pronumele şi adjectivele pronominale relative (1995); Structura morfologică a verbului în graiurile munteneşti şi olteneşti (1999); Hidronimia bazinului Argeş (2000); Structura vocabularului limbii române în trecut şi în prezent (2004);  Rostiri neliterare în limba română actuală (2005). Numeroase studii, articole, referate, comunicări, reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. Membru, diverse asociaţii specializate în domeniu. Contribuţii la dezvoltarea Centrului Universitar Piteşti, realizarea Programului European de pedagogie în educaţia şi formarea adulţilor. Aprecieri publice. (M.C.S.).

 

ŢICĂLOIU, Gheorghe D. (Câmpulung, Muscel, 2 noiembrie 1902 - ?). Profesor, economie, publicist. Frate cu Ion D. Ţ. (v.). Liceul/Colegiul Dinicu Golescu, Câmpulung (1920), Academia Comercială, Bucureşti (1925). Activitate didactică la Botoşani şi în alte centre urbane din România. Preşedinte fondator, casele de citire, Alexandru Vlahuţă şi Scheiul (Câmpulung). Volum important: Dreptul maritim (Botoşani); Opinia (Bucureşti); Tribuna (Bucureşti); Zorile (Botoşani). Numeroase articole, studii, analize, reuniuni tematice naţionale. Diverse implicări în viaţa Cetăţii. Aprecieri publice antume şi postume. (I.I.B.).

 

ŢICĂLOIU, Ion D. (Câmpulung, Muscel, 7 decembrie 1891 – Câmpulung, Argeş, 11 ianuarie 1970). Profesor, litere şi filosofie, manager. Liceul/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti, Argeş (1911), Universitatea Friedrich Wilhelm, Berlin, Germania (1915), licenţă, Universitatea din Bucureşti (1920). Doctorat, filologie romanică, Hamburg, Germania (1924). Combatant, Primul Război Mondial (1916-1918). Activitate didactică permanentă: Liceul Ion C. Brătianu, Piteşti (1918-1920); Gimnaziul din Slatina, Olt (1920-1922, director); Liceul/Colegiul Dinicu Golescu, Câmpulung (1922-1948, director, 1938-1939). Administrator, cariera Albeştii de Muscel, concesionar, Matei Drăghiceanu (v.). Volume importante: Cuvânt către tineret cu prilejul lui 1 Decembrie 1923 (1923); Studii de fonetică (1927); Exerciţii de gramatică (1927); Şi altceva în legătură cu 1 Decembrie 1918 (1937). Articole şi comentarii, reviste de profil din Germania sau România. Fondator, publicaţiile: Prietenul şcoalei (1916); Răsad (1929). Adept al învăţământului autohton formativ, preocupări în domeniul istoriei naţionale. Integrat spiritului Cetăţii prin diverse iniţiative educative, redacţionale, obşteşti. Note memoriale, apărute în 1992. Aprecieri publice antume şi postume. (I.M.D.).

 

ŢICLETE, Elena Lucia Gh. (Gropeni, Mărăcineni, Muscel, 19 martie 1940 – Bucureşti, 8 septembrie 1997). Profesoară gradul I, matematică, publicistă. Şcoala Medie Nr. 2 de Fete, Câmpulung, Argeş (1957), Institutul Pedagogic de 3 ani, Bucureşti (1962), Universitatea Constantin I. Parhon, Bucureşti (1967). Activitate didactică permanentă: Şcoala Schitu Goleşti, Argeş (1962-1967): Liceul Pedagogic/Colegiul Carol I, Câmpulung (1967-1973); Liceul de Mecanică Fină/Colegiul Mihail Sadoveanu, Bucureşti (1973-1979; 1983-1994); lector, Universitatea din Constantine, Algeria (1979-1983). Gradul I în 1979. Scrieri importante: Probleme propuse şi rezolvate (1965); Culegere de geometrie analitică şi diferenţială (1980, limba franceză). Rezolvitor, Gazeta Matematica, Bucureşti. Analize, comentarii, comunicări, reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. Membră, Societatea de Ştiinţe Matematice din România (1967), alte aprecieri publice antume şi postume. (G.G.S.).

 

ŢIGĂU, Gheorghe V. (n. Rucăr, Muscel, 18 octombrie 1944). Profesor gradul I, limba şi literatura română, manager, publicist. Şcoala Medie Dimitrie Cantemir, Breaza, Prahova (1962), Universitatea din Bucureşti (1967). Activitate didactică permanentă, Piatra Neamţ: Liceul Mihail Sadoveanu, Borca, director adjunct/director (1967~1975); Inspectoratul Şcolar Judeţean (1975-1988); Şcoala Elena Cuza (1988-2005). Volume importante: Noţiuni fundamentale de teorie literară (2000); Limba şi literatura română. Manual auxiliar (2000); La pârâul dorului. Literatură populară de pe Valea Bistriţei şi din împrejurimi (2000); Liceul Mihail Sadoveanu Borca-Neamţ. O şcoală pentru toţi (2004); La fântână, la izvor. Folclor  literar nemţean vechi (2008). Numeroase articole, studii, recenzii, comentarii, reuniuni tematice autohtone. Colaborări, revistele: Adevărul literar şi artistic; Ateneu, Ceahlăul; Şcoala modernă; Tribuna Învăţământului. Contribuţii directe la: reorganizarea bibliotecilor şcolare din judeţul Neamţ; pregătirea elevilor supradotaţi; constituirea fondului de carte românească în şcoli din Republica Moldova; valorificarea folclorului local. Membru, diverse foruri şi asociaţii specializate autohtone, alte aprecieri publice. (V.N.P.).

 

ŢILIVEA, Nicolae G. (n. Alba Iulia, Alba, 19 decembrie 1923 - Piteşti, Argeş, 20 iunie 1993). Inginer, petrol şi gaze, manager. Stabilit la Piteşti, din 1956. Liceul Teoretic, Târgu Jiu, Gorj (1942), Facultatea de Mine şi Metalurgie, Bucureşti (1947). Stagii în mai multe ţări europene. Activitate productivă: tehnolog, Schela Gura Ocniţei, Dâmboviţa (1947-1950); şef, zonă de exploatare, Schela Moineşti, Bacău (1950-1956); director tehnic, Trustul Petrolului, Piteşti (1956-1960), director general (1960-1968). Coordonator, ample lucrări pentru prospecţiunea rezervelor subterane, forajul şi extracţia de petrol din: Argeş, Dâmboviţa, Muscel, Olt, Vâlcea. Studii, articole, interviuri, comunicări, reuniuni naţionale şi continentale. Implicare permanentă în viaţa Cetăţii. Contribuţii deosebite la: dezvoltarea intensivă a domeniului economic enunţat; organizarea unităţilor de profil în perimetrul  geografic amintit; introducerea  (1952) şi extinderea reţelei de gaze în Piteşti. Membru, diverse foruri profesionale şi publice. Alte  aprecieri comunitare antume sau postume. (I.D.P.).

 

ŢINUTUL BUCEGI (14 august 1938 – 5 septembrie 1940). Unitate administrativ-teritorială din România, înfiinţată, conform deciziilor adoptate de regele Carol II (v.), reşedinţă, Bucureşti. Coordonarea unitară a judeţelor: Argeş, Braşov, Buzău, Dâmboviţa, Ilfov, Muscel, Prahova, Trei –Scaune, Vlaşca. Suport legislativ: Constituţia din 20 februarie 1938, autor principal, Istrate N. Micescu (v.). Conducere asigurată de: un rezident regal, numit prin decret monarhic, superior prefecţilor, asimilat subsecretarilor de stat; un secretar general (adjunctul rezidentului regal); consiliul, format din membri aleşi şi de drept, având atribuţii deliberative, mai ales pentru problemele financiare, ori consultative în alte domenii. Desfiinţat la abdicarea regelui Carol II de pe tronul României şi instaurarea guvernului condus de Ion/Ioan Antonescu (v.). Numeroase atestări documentare. (I.S.B.).

 

ŢIŢEŞTI (Secolul XVI~). Comună din judeţul Argeş, aparţinând, tradiţional, Muscelului, sudul podişului Cândeşti, satele: Ţiţeşti, Bucşeneşti-Lotaşi, Cişmea, Valea Mănăstirii, Valea Stânii. Suprafaţă: 23, 5 km2. Locuitori: 3 900 (1971); 4 973 (2008). Atestare documentară medievală: Valea Mănăstirii (1506). Biserici: Bucşeneşti-Lotaşi/Hârteşti (XIV/1531-1532); Mănăstirea Valea (XVI); Valea Stânii (1871); Ţiţeşti (1894); cruci de piatră: Bucşeneşti-Lotaşi (1721); Valea Mănăstirii (1850). Monumente ale eroilor: Bucşeneşti (1877; 1916-1918; 1941-1945); Valea Mănăstirii (1916-1918); Valea Stânii (1916-1919). Şcoală (1838); cămin cultural (1915), bibliotecă publică (1915). Bancă populară (1903). Cooperativa de Aprovizionare şi Desfacere Cumpătarea (1942). Cooperativă agricolă de producţie (1962-1989). Areal cerealier, zootehnic, pomicol, forestier. Arhitectură specifică interferenţei zonelor colinară şi de câmpie, textile de interior, folclor literar, muzical, coregrafic. Turism rural. Trasee rutiere spre Piteşti, Câmpulung, Mioveni. Staţia Bucşeneşti, calea ferată Goleşti-Câmpulung. Scrieri monografice: Ion C. Lăzărescu (manuscris), valorificat de Vicenţiu Daniel Pascu, Gabriela Bianca Olteanu, Florina Pascu (2007); Lucian Irinel Ilinca, Iulia Anca Ilinca (2007). Diverse consemnări geografice, istorice, economice, spirituale. (G.I.C.).

 

ŢIULEANU, Adela (Sfârşitul secolului XIX - Prima jumătate a secolului XX). Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse suprafeţe de teren, localitatea Verneşti, plasa Argeş, expropriate, parţial, prin Legea pentru Reforma Agrară din 23 martie 1945, adoptată de guvernul condus de Petru Groza. Importante surse arhivistice. (I.I.Ş.).

 

ŢUCĂ, Cornel V. ( n. Bradu, Argeş, 26 octombrie 1950). Profesor, istorie, muzeograf, arhivist, publicist. Liceul Nicolae Bălcescu/Colegiul Ion C. Brătianu, Piteşti, Argeş (1970), Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca (1974). Doctorat, ştiinţe istorice, Iaşi (2006). Activitate specializată: Şcoala Cătina, Buzău (1974-1975); Muzeul Curtea de Argeş (1975-1976), Muzeul Judeţean Argeş, Oficiul Patrimoniului Naţional (1976-1979); Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, Piteşti (personal civil, 1979~). Volume importante (în colaborare): Istoria Statului Major General Român. Documente 1859-1947 (1994);  Jurnal de operaţiuni al Comandamentului trupelor din Transilvania (1918-1921), I, II (1998); Ion Antonescu şi constituirea României Mari (2001); România în toamna anului 1940. Documente (2002); Istoricul Regimentului 4 Dorobanţi Argeş. 1877-1946 (2008). Numeroase studii, articole, comunicări, reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. Preocupări redacţionale, ziare şi reviste din Argeş şi Bucureşti. Documentarist, Piteşti 620. Memento (2008). Implicări constante în viaţa Cetăţii. Aprecieri publice. (S.I.C.).

 

ŢULUCA, Nicolae N. (n. Galaţi, 31 august 1924). Medic primar obstetrică-ginecologie, manager. Stabilit la Câmpulung, Muscel, din 1950. Liceul Mihai Viteazul, Bucureşti (1943), Facultatea de Medicină, Bucureşti (1949). Documentări externe. Doctorat, ştiinţe medicale, Bucureşti (1976). Activitate specializată: Circumscripţia Ştefăneşti, Muscel (1949-1950); Policlinica/Spitalul Câmpulung, Argeş (1950~1988), şef, Secţia Maternitate (1964-1988). Primariat în 1960. Numeroase studii, analize, rapoarte, reuniuni tematice naţionale. Colaborări constante cu Institutul de Endocrinologie şi Oncologie, Bucureşti. Atestat special pentru domeniile: cultură fizică, sport, turism, alpinism. Responsabilitate distinctă: efectuarea testelor specifice participanţilor din Argeş la olimpiade, concursuri şi campionate mondiale, europene universitare. Secretar, Societatea de Ştiinţe Medicale, Filiala Câmpulung, membru, Comisia Centrală de Turism-Alpinism, Bucureşti, alte implicări permanente în viaţa Cetăţii. Aprecieri  publice. (C.G.C.).

 

ŢURLEA, Eugeniu (n. Piteşti, Argeş, 10 octombrie 1952). Profesor universitar, contabilitate, cercetător, manager. Liceul Economic/Colegiul Maria Teiuleanu, Piteşti (1970), Academia de Studii Economice, Bucureşti (1975). Doctorat, ştiinţe economice, Bucureşti (1995). Stagiu extern, Franţa (1993-1994). Activitate în domeniu, Grupul de Şantiere Construcţii Montaj şi Reparaţii pentru Industria Chimică/GSCMRIC, Bucureşti (1975-1979); Academia de Studii Economice, Bucureşti (1979~), profesor universitar (1998), şef, Catedra Contabilitate, Audit şi Control de Gestiune (2008~). Temporar: expert guvernamental (1990-1991); director general, Ministerul Finanţelor (1991-1993); preşedinte, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (2001-2004); consilier, Ministerul Sănătăţii (2005-2008), Bucureşti. Volume importante (în colaborare): Controlul economic  financiar şi expertiza contabilă (1993); Perfecţionarea calculaţiei în industria de prelucrare a lemnului (1994); Controlul financiar (1998). Contabilitate de gestiune (2002); Audit financiar (2012). Numeroase articole, studii, analize, rapoarte, reuniuni tematice naţionale şi internaţionale. Preşedinte, Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, Filiala Bucureşti (1995-1999). Membru, diverse foruri specializate în domeniu, alte aprecieri publice. (M.C.S.).

 

ŢUŢEA, Petre P. (Boteni, Muscel, 6 octombrie 1902 – Bucureşti, 3 decembrie 1991). Jurist, militant politic, liber cugetător, funcţionar de stat. Liceul George Bariţiu, Cluj (1919), Universitatea Ferdinand I, Cluj (1925). Doctorat, drept civil (1929). Stagiu: Germania. Activitate publică: referent, Ministerul Comerţului, Bucureşti (1933); ataşat, Legaţia Economică a României, Berlin, Germania (1933-1934); sef secţie, ministerele: Economiei Naţionale (1936-1939; 1944-1948, director); Comerţului Exterior (1939-1941); Apărării Naţionale (1941-1944), Bucureşti. Implicat în mişcarea legionară. Preocupări existenţialiste, cultivate alături de gânditorii: Emil Cioran, Mircea Eliade, Nae Ionescu, Constantin Noica, Mircea Vulcănescu. Fondator, revista Stânga (1932); colaborator, cotidianul Cuvântul, Bucureşti, autor, Manifestul Revoluţiei Naţionale (1935). Volume importante (postum): Reflecţii religioase asupra cunoaşterii (1992); Omul (1992); Philosophia perennis (1992); Proiectul de tratat – Eros (1992); Între Dumnezeu și neamul meu (1992); 321 de vorbe memorabile (1993). Numeroase articole, studii, comunicări pe teme de filosofie şi antropologie. Cercetat de Securitate, anchetat, întemniţat, judecat, condamnat, 18 ani muncă silnică, executaţi parţial (opt), penitenicarele Jilava (Ilfov), Ocnele Mari (Vâlcea), Aiud (Alba). Tomuri dedicate: Convorbiri euharistice (Dorin Popa, 1992); Jurnal cu Petre Ţuţea (Radu Preda, 1992). Eponimie, Şcoala din Boteni, Argeş. Membru, diverse foruri ştiinţifice sau obşteşti, alte aprecieri publice antume şi postume. (O.M.S.).

 

ŢUŢUI, Gheorghe (Curtea de Argeş, 10 august 1921 - Bucureşti, 15 decembrie 1998). Istoric, cercetător ştiinţific, memorialist. Liceul Militar Industrial, Curtea de Argeş (1941), Institutul de Relaţii Internaţionale, Bucureşti (1950). Doctorat, ştiinţe istorice, Bucureşti (1973). Activitate specializată în Capitală: Institutul de Relaţii Internaţionale (1950-1957), Şcoala Politică Superioară de Partid (1957-1958); Institutul de Studii Istorice şi Social - Politice de pe lângă Comitetul Central al Partidului Comunist Român (1958-1983). Combatant, Al Doilea Război Mondial, Frontul de Vest (1944-1945), lider, Organizaţia Judeţeană de Tineret Argeş (1945-1948). Volume importante (în colaborare): Dezvoltarea constituţională a statului român (1957); România în anii revoluţiei democrat – populare. 1944-1947 (1971); Frontul Unic Muncitoresc din România  (1974); România şi Conferinţa de Pace de la Paris din 1946 (1978, 1987); Anotimpurile bărbăţiei (1985). Traduceri în limbile franceze, engleză, italiană. Numeroase studii, articole, comunicări, reuniuni tematice, interne şi internaţionale. Preocupări redacţionale, reviste şi ziare din România. Premiul Ştefan Gheorghiu al Academiei Române (1968, 1972). Implicări constante pentru finalizarea unor proiecte iniţiate în Argeş – Muscel. Aprecieri publice antume şi postume (S.I.C.).

 

ŢUŢUIANU, Alexandru (Câmpulung, Muscel, 6 mai 1898 – Bucureşti, 1980). Profesor, limba franceză, proprietar urban, publicist. Studii liceale şi universitare în Capitală. Activitate didactică permanentă, şcoli din Piteşti (Argeş) şi Bucureşti. Documentări externe, Franţa. Volume importante (în colaborare): Cheia candidatului la bacalaureat pentru proba scrisă la limba franceză (1927); Gramatica franceză. Pentru folosinţa elevilor din liceele de fete şi băieţi, şcolile normale, seminarii, şcolile comerciale superioare şi profesionale (1927); Livre du candidat au baccalauréat. Réponses aux questions du programme d’histoire de la littérature française/Cartea candidatului la bacalaureat. Răspunsuri la întrebările programei de istorie în literatura franceză (1927; 1928). Colaborări, periodicele: Kalende, Muguri, Neamul românesc, Sburătorul. Studii, articole, comentarii, reuniuni tematice naţionale, traduceri. Recunoscut în domeniu. Implicări comunitare permanente. Membru, diverse asociaţii specializate din România, alte aprecieri publice antume şi postume. (C.M.V.).

 

ŢUŢUIANU, Rodica Sanda Gh. (n. Câmpulung, Muscel, 11 mai 1935). Actriţă de teatru, film, radio, televiziune. Familie şi domiciliu tradiţional, Valea Mare-Pravăţ. Liceul de Fete Nr. 6, Bucureşti (1953), Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Ion Luca Caragiale, Bucureşti (1957), Clasa Gheorghe Timică, Marţian Pop, Ion Finteşteanu. Activitate în domeniu: Teatrul Dramatic Ovidius Constanţa (1957-1958); Teatrul de Stat, Arad (1958-1959); Teatrul Armatei, Bucureşti (1959-1960); Teatrul Constantin Nottara, Bucureşti (1960-1998). Roluri de referinţă: Iulia (Ovidius, Grigore Sălceanu); Nora (Nora şi soacra, Carlo Goldoni); Gerd (Brandt, Henrik Ibsen); Nastasia (Domnişoara Nastasia, George Mihail Zamfirescu); Rozina (Bărbierul din Sevilla, Pierre Augustin Caron de Beaumarchais). Colaborări temporare, Teatrul

Alexandru Davila, Piteşti. Filmografie: Trenul vieţii (1997, turnat la Muzeul Goleşti).

Numeroase partituri media. Turnee externe: Franţa, Germania, Portugalia. Prestaţii didactice universitare, instituţii de profil din Capitală. Consemnări critice favorabile, premii, ordine, medalii. Membră: Asociaţia Oamenilor de Teatru şi Muzică/ATM (1972-1990); Uniunea Teatrală din România/UNITER (1990~). Importante aprecieri publice. (P.A.D.).

 

 

 

  • Gabriel Ţepelea
  • Ion Ţicăloiu
  • Petre Ţuţea
  • Gheorghe Ţuţui

 

Noutăți și evenimente

11.05.2018 - Anunț
Stimați vizitatori, Vă aducem la cunoștință că în zilele de 14-15 mai 2018 se vor executa la Cent...
Continuare


02.04.2018 - Anunț
Stimați vizitatori, Centrul de Cultură „Brătianu” anunță programul special de vizitare din timpul...
Continuare


18.01.2018 - Hai să dăm mână cu mână !, editia a XIII-a
Consiliul Județean Argeș și Centrul de Cultură „Brătianu” organizează vineri, 19 ianuarie 2018, la o...
Continuare


© 2013 CENTRUL DE CULTURĂ "BRĂTIANU"