CENTRUL DE CULTURĂ „BRĂTIANU”
Instituție de cultură finanțată de Consiliul Județean Argeș
ro  |  en
Home Istoric

-          Înainte de anul 1858: Pe partea de moşie aflată pe perimetrul actualului oraş Ştefăneşti, judeţul Argeş, pământ care îi revenise ca moştenire lui Ion C. Brătianu, de la părintele său Dincă, acesta construise o casă simplă compusă din patru camere şi o pivniţă. În această locuinţă au copilărit fraţii Dumitru şi Ion C. Brătianu.

-          1858: Ion C. Brătianu hotărăşte transformarea vechii locuinţe a părintelui său într-o nouă clădire, adăugând un etaj şi o terasă deschisă, procesul de edificare a casei durând mai mulţi ani, efectuându-se în mai multe etape, până în anul 1872.

-          1889–1925: Perioadă întinsă de timp în care Ion I.C. Brătianu proiectează sprijinit de arhitecţi importanţi (principalul constructor a fost arhitectul Petre Antonescu) o nouă configurare a casei cu intervenţii majore atât în interior cât şi în exterior, prin adăugiri, reamenajări etc. Au fost prevăzute, de pildă, o sală de scrimă la etaj, una de billiard şi alta de bal, precum şi alte spaţii de locuit, destinate pentru Pia şi Ion C. Brătianu: o săliţă, un cabinet, o odaie. În centrul parterului s-a prevăzut o sală de artă încadrată de o săliţă, cabinet, bufet, sală de mâncare cu ieşire spre parc, camera lui Ion C. Brătianu transformată în bibliotecă. Alte odăi aveau destinaţii diverse: de lapte, de baie, turcească, cămară, pivniţă. Era proiectată construirea bucătăriei, a camerei pentru servitori. Sufrageria era destinată să fie transformată în “odaie de sticlă”. Sub terasă, la intrare, se avea în vedere o cameră pentru servitori. La finele acestei perioade, a fost construit etajul II, mai mult o mansardă.

-          1905–1912: Clădirea a fost modificată radical pe baza planurilor întocmite de arhitectul Petre Antonescu, stilul conacului fiind cel neoromânesc.

-          19121915: S-au reconstruit, în forma din zilele noastre, după planurile arhitectului Petre Antonescu, două construcţii auxiliare: Castelul din parc şi fostele “atenanse”. Aceste clădiri cuprind astăzi fosta Staţiune de cercetări viticole Ştefăneşti.

-          1898: Din iniţiativa familiei Brătianu se construieşte în imediata apropiere a conacului lor o biserică cu hramul “Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”. Lăcaşul de cult va deveni de-a lungul anilor locul de înhumare a membrilor familiei Brătianu. A fost opera arhitectului francez Emile André Lecomte du Noüy.

-          Aprilie 1927: Omul politic român Constantin Argetoianu care vizitează pentru prima oară Florica, foloseşte printr-o caracterizare de ansamblu şi foarte sugestivă evoluţia casei de la Florica de la începuturile ei şi până în momentul în care a căpătat înfăţişarea păstrată până în zilele noastre: “Vechea casă părintească ale cărei încăperi au fost păstrate cu pietate, mobilate cum era pe vremea bătrânilor a fost modernizată prin adaosul altor încăperi, în faţă, în dos, în flanc şi în sus. Sugestivele sporiri în jurul nucleului primitor dau întregii clădiri un aspect sui generis, în care amintirile trecutului, cârpeala economică şi tendinţele unui plutocratic confort îşi dau mâna”.

-          14 octombrie 1925: La cererea lui Ion I.C. Brătianu, atelierele fotografice Julietta şi Kingsberg din Bucureşti au realizat un reportaj fotografic despre construcţiile de la Florica şi împrejurimile conacului.

 

 

Noutăți și evenimente

23.11.2017 - Simpozionul național Brătienii în istoria românilor, ediția a XIX-a
onsiliul Județean Argeș prin Centrul de Cultură „Brătianu” va organiza în data de 24 noiembrie 2017,...
Continuare


25.10.2017 - Simpozionul național In memoriam: Dinu Pillat, ediția a IV-a
Consiliul Județean Argeș prin Centrul de Cultură „Brătianu” va organiza în data de 26 octombrie 2017...
Continuare


18.10.2017 - Anunț
Stimați vizitatori, vă anunțăm că în zilele de 22,23 octombrie 2017 la instituția noastră se vor efe...
Continuare


© 2013 CENTRUL DE CULTURĂ "BRĂTIANU"